Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
Amplificarea influenţelor pozitive ale unora dintre
proprietăţile de grup şi anume: coeziunea; consensul; conformitatea;
climatul psihosocial, relaţiile interpersonale.
Orice element component al structurilor organizatorice
specifice Jandarmeriei reprezintă un grup uman, întrucât
răspunde complet criteriilor de definire a acestei realităţi
sociale 4 . Coeziunea, ca sistem organizat de relaţii şi
mijloace de control social care concentrează membrii
grupului într-un întreg capabil să existe şi să se dezvolte,
în cazul structurilor proprii Jandarmeriei alcătuite din
profesionişti, se poate socoti ca fiind înaltă. Printre motivele
care conduc la o astfel de apreciere se pot enumera:
jandarmul profesionist cunoaşte din experienţă care este
puterea de control oficial şi informal al grupului ca entitate
asupra membrilor săi, când aceştia se supun normelor şi
regulilor stabilite de comun acord sau care sunt de natură
instituţională; valorile promovate şi apărate de grup sunt
împărtăşite de către toţi componenţii săi care, în timp,
conştientizează importanţa lor, atât pentru fiecare în parte,
cât şi pentru întreg; un profesionist îşi dă seama de rolul
important al grupului în satisfacerea trebuinţelor, intereselor,
scopurilor şi aspiraţiilor sale; apartenenţa unui individ,
pe timp îndelungat, la un grup uman bine structurat
(pe statute şi roluri) şi cu o puternică legitimitate socială
întăreşte gradul de coeziune grupală; structurile ierarhice
sau funcţionale ale grupurilor formate din profesionişti,
cum este cazul majorităţii structurilor din compunerea
Jandarmeriei, acţionează, în timp, ca autentici factori de
întărire a coeziunii.
Consensul, ca ansamblul atitudinilor asemănătoare ale
membrilor unui grup uman faţă de o măsură, idee, activitate
sau instituţie, este mai puternic în cazul structurilor
formate din profesionişti. Aceasta pentru că jandarmul
profesionist lucrează mai mult timp în acelaşi mediu,
având astfel posibilitatea interiorizării normelor, valorilor
şi criteriilor specifice grupului de apartenenţă; un
profesionist, prin definiţie, acţionează în direcţia şi sensul
în care merge grupul din care face parte; grupul susţine
social acei membrii ai săi care respectă ceea ce este stabilit
în privinţa relaţionării cu alte grupuri, persoane etc.; se
manifestă o atracţie crescută între membrii care au atitudini
şi comportamente asemănătoare; solidaritatea de grup
este mai puternică atunci când membrii au comportamente
şi atitudini asemănătoare, iar acesta este cazul jandarmilor
profesionişti.
Conformitatea constituie supunerea conştientă şi
voluntară a membrilor unui grup uman faţă de normele
care fac posibilă menţinerea ordinii interne a respectivei
entităţi. Un jandarm profesionist ştie ce semnificaţie
socială importantă are respectarea normelor şi regulilor,
scrise şi nescrise, atât pentru existenţa şi funcţionarea unui
colectiv, cât şi a societăţii în ansamblu. În plus, un jandarm
profesionist are cunoştinţe suficiente şi o bogată experienţă
pentru a face distincţia absolut necesară între conformare
la norme, reguli etc. şi conformism, ca acceptare necritică
a oricărei norme doar pentru că este oficială sau emană de
la grupul de apartenenţă. Totodată, un profesionist face
deosebirea dintre nonconformism, ca încălcare a unor
norme sau reguli de grup şi aplicarea creatoare, în raport
de situaţia concretă a unei norme sau reguli.
Climatul psihosocial, 5 ca ansamblu de factori materiali
şi spirituali în care se desfăşoară activitatea grupului, este
destins, favorabil activităţii şi odihnitor, în cazul colectivelor
compuse din jandarmi profesionişti. Aceasta pentru
că jandarmul profesionist este: satisfăcut de statutul pe
care îl are în grupul de apartenenţă; mulţumit de modul
în care îi este apreciată activitatea sa şi a celorlalţi; ştie
ce are de făcut şi face pe linie de serviciu; are relaţii de
prietenie cu colegii săi; colaborează şi comunică optim cu
colegii şi şefii săi; acţionează cu răspundere în îndeplinirea
sarcinilor sale.
Relaţiile interpersonale sunt o altă proprietate de grup
care, în cazul colectivelor de profesionişti, sunt preponderent
pozitive, adică preferenţiale. Astfel de raporturi
sunt posibile întrucât: membrii grupului îşi intră rapid
în rol, acţionând ca atare; fiecare îşi cunoaşte poziţia în
ierarhia grupului şi o recunoaşte pe a celorlalţi; jandarmul
profesionist rămâne suficient timp într-un sistem pentru
a asimila şi interioriza normele şi valorile de grup; succesul
în activitate este dat de relaţii principiale cu şefii
şi raporturi colegiale, chiar de prietenie cu cei situaţi pe
acelaşi palier ierarhic; în timp, între profesionişti apar şi
se dezvoltă legături intense, bazate pe respect reciproc şi
recunoaşterea valorii celuilalt.
Mărirea prestigiului profesiei de jandarm este o altă
consecinţă a accentuării profesionalizării Jandarmeriei
Române 6 . Profesia de jandarm dobândeşte prestigiu
datorită următorilor factori: accesul în această profesie
este, de regulă, pentru profesionişti, pe bază de concurs;
calităţile fizice şi psihice cerute acestei profesii sunt numeroase
şi la parametrii ridicaţi; societatea recunoaşte
atât prin lege, cât şi prin atitudinea majorităţii populaţiei,
importanţa şi legitimitatea profesiei de jandarm; această
profesie, potrivit sondajelor de opinie, este percepută
de cei chestionaţi ca sigură, de viitor şi căutată pe piaţa
muncii, atât pentru calităţile personale pe care le dezvoltă
(onestitate, temeritate, spirit de disciplină şi organizatoric,
stăpânire de sine, abnegaţie şi tărie de caracter), cât şi
pentru formarea lor ca profesionişti (rezistenţă fizică şi
psihică, cunoaşterea legilor ţării, însuşirea metodelor de
lucru cu oamenii în condiţii de stres, asumarea conştientă
a riscurilor specifice).
Asigurarea unui moral ridicat, atât la nivel individual,
cât şi de grup, este o caracteristică a colectivelor de jandarmi
formate din profesionişti 7 . Moralul, ca rezultantă
a stărilor de spirit succesive prin care trece un individ
sau grup uman, înainte şi în timpul unei activităţi, în
84 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003