Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
Dinamica misiunilor Jandarmeriei Române
în contextul aderării ţării
la structurile euro-atlantice
Colonel Sorin MORUŞ,
Ministerul de Interne
1. Consideraţii preliminare
Evenimentele din septembrie 2001 au produs mutaţii
spectaculoase în strategia de securitate a majorităţii statelor
lumii 1 . Aceasta, înainte de toate, pentru că atacurile
teroriste cărora au căzut victimă, la acea dată, S.U.A., cea
mai puternică ţară a lumii sub aspect economic şi militar,
au demonstrat că toate statele, indiferent de mărimea,
puterea lor economică şi militară, sunt vulnerabile la
asemenea acţiuni, care se desfăşoară după norme şi reguli
ştiute doar de cei care concep şi organizează astfel de
acţiuni. De aici, necesitatea adoptării unor măsuri adecvate
şi flexibile, atât la nivel naţional, cât şi internaţional,
de către cei interesaţi în combaterea eficace a oricăror
acte teroriste. În acest mod se explică formarea coaliţiei
internaţionale de luptă împotriva terorismului din care face
efectiv parte şi România (ţara noastră are trupe trimise în
Afghanistan care luptă contra terorismului).
Summit-ul de la Praga, din noiembrie 2002, a adoptat
hotărârea de lărgire a Alianţei Nord-Atlantice, prin primirea
de noi membri, printre care se numără şi ţara noastră.
Acest fapt, cu semnificaţii deosebite, a adus cu sine noi
răspunderi şi obligaţii pentru România, pe plan mondial,
inclusiv în ceea ce priveşte lupta concretă împotriva terorismului
internaţional.
Aceste două evenimente importante au înrâurit decisiv,
în toate statele participante la lupta împotriva organizaţiilor
teroriste, modul de organizare, dotare, recrutare
a personalului etc., structurilor cu atribuţii în domeniile
apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Este
evident că asemenea măsuri se vor regăsi şi în cadrul
Jandarmeriei Române, ca instituţie importantă a statului
de drept, cu competenţe ample în domeniul amintit. În
plus, dobândirea calităţii de membru cu drepturi depline
al N.A.T.O. va face ca România să devină o posibilă ţintă
a atacurilor teroriste. De aici, nevoia şi iminenţa adoptării
unor măsuri corespunzătoare şi a unei mari flexibilităţi atât
la nivel naţional, cât şi al fiecărei instituţii cu atribuţii în
domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003
Astfel de măsuri se impun dacă se au în vedere, pe de
o parte, obligaţiile ce revin ţării noastre pe teritoriul
naţional, lovind diverse obiective economice şi publice de
o importanţă majoră. Atacurile teroriste sunt periculoase
atât prin efectele directe ale loviturilor date (pierderea
de vieţi omeneşti, distrugerea de bunuri materiale etc.),
cât şi prin sentimentul de teamă pe care îl generează în
rândul populaţiei, prin haosul ce poate fi creat la nivelul
conducerii societăţii etc. Una din măsuri se referă la constituirea
de structuri profesioniste, în cadrul instituţiilor
cu competenţe în domeniile apărării, ordinii publice şi
siguranţei naţionale, capabile să ducă, cu succes, acţiuni
de prevenire, combatere şi diminuare a efectelor acţiunilor
teroriste, atât în interiorul statului respectiv, cât şi în cadrul
unor coaliţii multinaţionale, cum este cea organizată, în
prezent în Afghanistan. Posibilitatea, dar mai ales probabilitatea
ridicată, ca România să devină ţinta unor atacuri
teroriste, face necesară luarea unor decizii ferme şi în
ceea ce priveşte implicarea mai activă a Jandarmeriei
Române în prevenirea şi combaterea oricăror asemenea
acţiuni, pe de o parte. Pe de altă parte, este posibil ca
României, în calitatea sa de membră a N.A.T.O., să i se
ceară participarea la campania antiteroristă internaţională
şi cu structuri specifice trupelor de jandarmi. O astfel de
posibilitate implică crearea unor elemente structurale
profesioniste în cadrul unităţilor de jandarmi, capabile să
răspundă afirmativ solicitărilor de genul celei menţionate.
De asemenea, în contextul integrării ţării noastre în Alianţa
Nord-Atlantică, este foarte probabil ca unele atribuţii ale
Jandarmeriei să scadă ca importanţă (de exemplu, participarea
la apărarea unor localităţi), în timp ce altele (de
pildă, participarea, în afara teritoriului naţional, cu efective
şi tehnică din dotare, la constituirea forţelor internaţionale
destinate îndeplinirii unor misiuni de instruire, asistenţă
şi cooperare în domeniul ordinii publice şi pentru acţiuni
umanitare) să crească ca pondere şi semnificaţie 2 .
81