Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...
Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ... Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...
SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ operaţiuni psihologice susţinute, folosind mijloacele electronice (radioul şi/sau televiziunea) şi tipărite (manifeste). Situaţia din zonă va dicta modul în care forţele vor fi dislocate, acţiunile diplomatice şi coordonarea cu autorităţile locale reducând opoziţia şi manifestările împotriva acesteia. Totuşi, acolo unde intrarea forţelor poate întâmpina opoziţie, acestea vor executa o acţiune în forţă, pentru a-şi asigura poziţia. Obiectivele iniţiale sunt porturile, aeroporturile şi staţiile de cale ferată, pentru a uşura constituirea rapidă a forţei. Natura ameninţării şi misiunea vor determina forţele necesare pentru o dislocare prin luptă. Forţele aeriene şi navale execută operaţiuni pentru asigurarea protecţiei poziţiilor forţelor terestre şi pentru a asigura condiţiile pentru stabilirea, securitatea şi extinderea poziţiilor. Aceste operaţii cuprind raiduri, interdicţii, sprijinul aerian apropiat, supravegherea, cercetarea şi patrularea de coastă. c) Extinderea poziţiilor. În această fază forţele speciale îşi extind misiunile pentru a obţine informaţii asupra dispozitivelor beligeranţilor. Statele majore continuă să-şi actualizeze informaţiile asupra zonei şi să-şi revizuiască evaluările asupra cerinţelor operaţionale. Timpul necesar pentru constituirea Forţei multinaţionale depinde de capacităţile porturilor, aeroporturilor, căilor ferate, de structura de transport, de capacităţile de staţionare, susţinere şi integrare şi de sprijinul naţiunii gazdă. Operaţiile aeriene şi navale continuă şi pot cuprinde înfiinţarea şi impunerea unor zone de excludere. d) Impunerea mandatului. În această fază sunt impuse prevederile mandantului. În funcţie de ameninţare şi de cooperarea dintre beligeranţi, forţa de impunere execută operaţiuni pentru a-i obliga pe aceştia să se dezangajeze şi să se retragă. Aceasta poate implica prezenţa forţei, demonstraţii de forţă, acţiuni militare clasice, întrunite şi integrate, combinate cu cele speciale. Obiectivul este de a înfiinţa o zonă tampon (BUFFER ZONE – BZ) sau o zonă demilitarizată (DEMILITARIZED ZONE - DMZ) între beligeranţi. Pe măsură ce forţele se dezangajează şi se retrag, liniile de demarcaţie vor fi marcate, pentru a identifica limitele dintre părţi. Spaţiul rezultat între acestea constituie BZ. Dacă părţile beligerante nu arată nici un semn de consimţământ pentru formarea BZ, forţa de impunere a păcii o va crea prin acţiuni de luptă armată. Pentru aceasta, comandantul forţei de impunere va lua în considerare dispunerile forţelor beligerante şi avantajele sau dezavantajele teritoriale, ca şi consideraţiile istorice sau culturale. Chiar şi după stabilizarea situaţiei, părţile beligerante pot încă manifesta animozitate una faţă de cealaltă şi, poate, chiar faţă de forţa de pace. În plus, alte organizaţii sau fracţiuni ar putea să nu recunoască acordul. De aceea, forţa PE trebuie să rămână pregătită pentru a se angaja în luptă. Acţiunile militare pot implica monitorizarea respectării acordurilor de către părţile beligerante şi a prevederilor unui mandat, a constrângerilor şi limitărilor ce privesc această activitate. Negocierile pot, eventual, transforma BZ într-o DMZ, dacă se menţionează în acordul oficial. DMZ sunt create pentru a neutraliza activităţile şi ocupaţiile militare din anumite regiuni. În general, DMZ este o zonă revendicată de două sau mai multe părţi din conflict sau acolo unde controlul deţinut de una din părţi ar reprezenta o ameninţare pentru celelalte. Graniţele unei DMZ sunt definite prin linii de demarcaţie. Aceste graniţe trebuie să fie uşor de recunoscut. Spaţiul aerian aparţinând DMZ este, de asemenea, demilitarizat şi este interzis avioanelor părţilor beligerante. Operaţiunile de securitate, cum ar fi mascarea, patrularea de recunoaştere şi de luptă, cordonul, căutarea şi stabilirea de puncte de verificare şi blocaj, cu scopul de a controla mişcarea în interiorul BZ sau DMZ, se execută pentru a menţine separaţia dintre părţile beligerante. Acţiunile forţei PE pot include: oprirea forţată a violenţei părţilor beligerante; dezarmarea şi încartiruirea părţilor beligerante; sprijin acordat autorităţilor locale în menţinerea legii şi ordinii; oprirea violenţei prin ameninţări credibile. c) Tranziţia şi redislocarea. Un plan eficient pentru PEO va include condiţiile pentru o eventuală extracţie a forţelor. Când părţile beligerante sunt de acord cu încetarea focului, printr-o oprire a focului sau un armistiţiu, se va pregăti predarea operaţiunii unei forţe de menţinere a păcii. Pe măsură ce acordul prinde contur şi situaţia se stabilizează, comandantul forţelor de impunere a păcii va începe o retragere pe etape a personalului şi tehnicii de luptă, care ar putea ajuta la slăbirea tensiunilor. PEO sunt planificate şi executate ca orice altă operaţiune de luptă. Cheia succesului o reprezintă forţele disciplinate, pregătite şi bine conduse care pot executa PEO sub ROE. ROE, din cadrul PEO, sunt mai puţin restrictive decât cele de PKO, dar mai restrictive decât cele aplicate în război. Obiectivul final al PEO şi, în general al PO, este de a crea condiţiile pentru o pace durabilă. 3. FIZIONOMIA ACŢIUNILOR DESFĂŞURATE ÎN OPERAŢIILE DE CONSTRUCŢIE ŞI REALIZARE A PĂCII Operaţiile de construcţie şi realizare a păcii reprezintă efortul de a promova securitatea umană în societăţile marcate de conflict. Scopul acestora este de a întări capacitatea autorităţilor din zonele de conflict, de a rezolva criza fără a recurge la violenţă. Realizarea păcii poate să includă asigurarea de bune oficii, medierea, concilierea şi acţiuni cum ar fi izolarea diplomatică şi impunerea de sancţiuni 15 . Acest tip de ope- 76 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003
SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ raţii constau în efortul de a soluţiona un conflict sau de a menţine pacea prin acţiuni diplomatice, persuasiune, mediere sau negociere, dar necesitând uneori folosirea forţei militare sau a altor mijloace 16 . Bunele oficii constituie un element indispensabil operaţiilor de realizare a păcii şi reprezintă intervenţia amicală a unui terţ între părţile aflate în conflict, în scopul restabilirii unui contact direct 17 . Construcţia păcii reprezintă acţiunea de identificare şi sprijinire a acelor structuri care au puterea şi interesul să întărească şi să consolideze pacea, în vederea prevenirii reizbucnirii conflictului. Aceste acţiuni se vor desfăşura după încetarea conflictului, având ca scop sprijinirea naţiunii gazdă în refacerea şi normalizarea activităţilor de suprastructură şi infrastructură statală şi, în final, consolidarea şi normalizarea situaţiei postconflict. Elementul civil al operaţiei este preponderent. Activităţile desfăşurate în operaţiile de construcţie şi realizarea a păcii pot fi următoarele: - rezolvarea conflictului prin negocieri, medieri şi acţiuni diplomatice; - avertizarea timpurie prin monitorizare, informare, colectarea datelor şi analiza acestora, acţiuni timpurii de descurajare; - dezvoltarea mediului de securitate prin evaluarea, estimarea şi rezolvarea ameninţărilor la adresa procesului de pace; - promovarea securităţii persoanelor prin demobilizarea şi dezarmarea combatanţilor, deminare, protecţia populaţiei civile şi prin reforma poliţiei şi a forţelor de securitate ale naţiunii gazdă; - reconstrucţia economică prin dezvoltarea infrastructurii teritoriale, reforma instituţiilor economico-financiare şi asistenţă de tranziţie; - drepturile omului prin operaţiuni în teren, investigare, raportare şi instruire; - promovarea democraţiei prin asistenţă electorală, educaţie civică, reforma sistemului judiciar şi dezvoltarea mass-media; - asistenţă de urgenţă şi umanitară prin asigurarea nevoilor de bază (hrană, adăpost, asistenţă medicală); - reconstrucţia socială prin reintegrarea/reîntoarcerea combatanţilor/refugiaţilor, asigurarea serviciilor de bază şi acces liber la informaţii. NOTE 1 Relativ recent, specialiştii militari americani au promovat conceptul de operaţii de stabilitate. Nefiind încă un concept consacrat, în articol vom utiliza concepte şi termeni cunoscuţi. 2 J.P. 3-07, Joint Doctrine for Military Operations Other than War, Washington D.C., 1995, p. 25. 3 FM 100-23, Peace Operations, Washington D.C., 1994, pp. 43-44. 4 Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001, p. 31. 5 FM100-23, Peace Operations, Washington D.C., 1994, p. 52. 6 Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001, p. 103. 7 Ibidem, p. 104. 8 I-2, Regulamentul pentru luptă al marilor unităţi şi unităţi de infanterie – Proiect, Făgăraş, 2000, pp. 152-155. 9 I-1, Regulamentul pentru luptă al marilor unităţi şi unităţi de infanterie-Experimental, Bucureşti, 2001, p.154. 10 F. Râpan, D. Stroescu, I. Puricel, Forţele aeriene în acţiuni militare altele decât războiul, Editura A.Î.S.M., Bucureşti, 2002, pp. 114- 115. 11 Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001, p. 118. 12 Ibidem, p. 51. 13 FM 100-23, Peace Operations, Washington D.C., 1994, p. 65. 14 J.P. 3-07, Joint Doctrine for Military Operation Other than War, Washington D.C., 1995, p. 108. 15 M. Mândru, Lumea între războiul rece şi pacea fierbinte, Editura Expert, Bucureşti, 2000, p. 35. 16 FM 100-23, Peace Operations, Washington D.C., 1994, p. 74. 17 Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001, p. 97. IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003 77
- Page 25 and 26: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ are
- Page 27 and 28: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ Nou
- Page 29 and 30: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ Pla
- Page 31 and 32: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ ris
- Page 33 and 34: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ At
- Page 35 and 36: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ În
- Page 37 and 38: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ alt
- Page 39 and 40: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ de
- Page 41 and 42: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ nu
- Page 43 and 44: ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ dem
- Page 45 and 46: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 47 and 48: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 49 and 50: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 51 and 52: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 53 and 54: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 55 and 56: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 57 and 58: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 59 and 60: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 61 and 62: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 63 and 64: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 65 and 66: GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
- Page 67 and 68: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 69 and 70: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 71 and 72: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 73 and 74: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 75: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 79 and 80: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 81 and 82: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 83 and 84: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 85 and 86: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 87 and 88: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 89 and 90: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 91 and 92: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 93 and 94: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 95 and 96: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 97 and 98: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 99 and 100: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 101 and 102: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 103 and 104: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 105 and 106: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 107 and 108: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 109 and 110: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 111 and 112: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 113 and 114: precum şi utilizarea personalului
- Page 115 and 116: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 117 and 118: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 119 and 120: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 121 and 122: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 123 and 124: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
- Page 125 and 126: SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ<br />
raţii constau în efortul <strong>de</strong> a soluţiona un conflict sau <strong>de</strong> a<br />
menţine pacea prin acţiuni diplomatice, persuasiune, mediere<br />
sau negociere, dar necesitând uneori folosirea forţei<br />
militare sau a altor mijloace 16 . Bunele oficii constituie un<br />
element indispensabil operaţiilor <strong>de</strong> realizare a păcii <strong>şi</strong><br />
reprezintă intervenţia amicală a unui terţ între părţile aflate<br />
în conflict, în scopul restabilirii unui contact direct 17 .<br />
Construcţia păcii reprezintă acţiunea <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare <strong>şi</strong><br />
sprijinire a acelor structuri care au puterea <strong>şi</strong> interesul să<br />
întărească <strong>şi</strong> să consoli<strong>de</strong>ze pacea, în ve<strong>de</strong>rea prevenirii<br />
reizbucnirii conflictului. Aceste acţiuni se vor <strong>de</strong>sfăşura<br />
după încetarea conflictului, având ca scop sprijinirea<br />
naţiunii gazdă în refacerea <strong>şi</strong> normalizarea activităţilor<br />
<strong>de</strong> suprastructură <strong>şi</strong> infrastructură statală <strong>şi</strong>, în final, consolidarea<br />
<strong>şi</strong> normalizarea situaţiei postconflict. Elementul<br />
civil al operaţiei este prepon<strong>de</strong>rent.<br />
Activităţile <strong>de</strong>sfăşurate în operaţiile <strong>de</strong> construcţie <strong>şi</strong><br />
realizarea a păcii pot fi următoarele:<br />
- rezolvarea conflictului prin negocieri, medieri <strong>şi</strong><br />
acţiuni diplomatice;<br />
- avertizarea timpurie prin monitorizare, informare,<br />
colectarea datelor <strong>şi</strong> analiza acestora, acţiuni timpurii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>scurajare;<br />
- <strong>de</strong>zvoltarea mediului <strong>de</strong> securitate prin evaluarea,<br />
estimarea <strong>şi</strong> rezolvarea ameninţărilor la adresa procesului<br />
<strong>de</strong> pace;<br />
- promovarea securităţii persoanelor prin <strong>de</strong>mobilizarea<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong>zarmarea combatanţilor, <strong>de</strong>minare, protecţia<br />
populaţiei civile <strong>şi</strong> prin reforma poliţiei <strong>şi</strong> a forţelor <strong>de</strong><br />
securitate ale naţiunii gazdă;<br />
- reconstrucţia economică prin <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii<br />
teritoriale, reforma instituţiilor economico-financiare<br />
<strong>şi</strong> asistenţă <strong>de</strong> tranziţie;<br />
- drepturile omului prin operaţiuni în teren, investigare,<br />
raportare <strong>şi</strong> instruire;<br />
- promovarea <strong>de</strong>mocraţiei prin asistenţă electorală,<br />
educaţie civică, reforma sistemului judiciar <strong>şi</strong> <strong>de</strong>zvoltarea<br />
mass-media;<br />
- asistenţă <strong>de</strong> urgenţă <strong>şi</strong> umanitară prin asigurarea<br />
nevoilor <strong>de</strong> bază (hrană, adăpost, asistenţă medicală);<br />
- reconstrucţia socială prin reintegrarea/reîntoarcerea<br />
combatanţilor/refugiaţilor, asigurarea serviciilor <strong>de</strong> bază<br />
<strong>şi</strong> acces liber la informaţii.<br />
NOTE<br />
1<br />
Relativ recent, specialiştii militari americani au promovat conceptul <strong>de</strong> operaţii <strong>de</strong> stabilitate. Nefiind încă un concept consacrat, în<br />
articol vom utiliza concepte <strong>şi</strong> termeni cunoscuţi.<br />
2<br />
J.P. 3-07, Joint Doctrine for Military Operations Other than War, Washington D.C., 1995, p. 25.<br />
3<br />
FM 100-23, Peace Operations, Washington D.C., 1994, pp. 43-44.<br />
4<br />
Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001, p. 31.<br />
5<br />
FM100-23, Peace Operations, Washington D.C., 1994, p. 52.<br />
6<br />
Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001, p. 103.<br />
7<br />
Ibi<strong>de</strong>m, p. 104.<br />
8<br />
I-2, Regulamentul pentru luptă al marilor unităţi <strong>şi</strong> unităţi <strong>de</strong> infanterie – Proiect, Făgăraş, 2000, pp. 152-155.<br />
9<br />
I-1, Regulamentul pentru luptă al marilor unităţi <strong>şi</strong> unităţi <strong>de</strong> infanterie-Experimental, Bucureşti, 2001, p.154.<br />
10<br />
F. Râpan, D. Stroescu, I. Puricel, Forţele aeriene în acţiuni militare altele <strong>de</strong>cât războiul, Editura A.Î.S.M., Bucureşti, 2002, pp. 114-<br />
115.<br />
11<br />
Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001, p. 118.<br />
12<br />
Ibi<strong>de</strong>m, p. 51.<br />
13<br />
FM 100-23, Peace Operations, Washington D.C., 1994, p. 65.<br />
14<br />
J.P. 3-07, Joint Doctrine for Military Operation Other than War, Washington D.C., 1995, p. 108.<br />
15<br />
M. Mândru, Lumea între războiul rece <strong>şi</strong> pacea fierbinte, Editura Expert, Bucureşti, 2000, p. 35.<br />
16<br />
FM 100-23, Peace Operations, Washington D.C., 1994, p. 74.<br />
17<br />
Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001, p. 97.<br />
IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003<br />
77