Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

ARGUMENT
UN NOU „IMPACT…”
Prof. univ. general de brigadă dr. Constantin ONIŞOR
Se împlinesc doi ani de la apariţia primului număr al revistei „Impact strategic“. Deja, în acest interval de timp,
publicaţia Centrului de Studii Strategice de Securitate (CSSS) şi-a făcut un nume, devenind una dintre revistele de
strategie militară căutate şi citite, atât în mediul ştiinţific militar, cât şi în cel civil. Este un succes realizat, dar şi unul
în construcţie, care se datorează, în primul rând, efortului personalului acestei instituţii, ea însăşi devenită prestigioasă
în cercetarea ştiinţifică militară în domeniul strategiei securităţii naţionale, dar şi contribuţiei apreciabile a numeroşilor
săi colaboratori. Articolele şi studiile publicate în revistă reprezintă, într-o bună măsură, abordări interesante, curajoase
ale fenomenului politico-militar contemporan, privind problemele strategiei militare, ale strategiei de securitate în
special, şi, de aceea, sunt citite cu mult interes de toţi militarii preocupaţi de o astfel de abordare şi de numeroase alte
personalităţi din lumea politică şi ştiinţifică românească şi din societatea civilă.
Fie şi numai aceste câteva enumerări – la care se adaugă şi formatul electronic în care poate fi citită revista, pe
Internet, la adresa www.aism.ro -, şi ar fi de ajuns pentru a contura profilul unei publicaţii care constituie, alături de
celelalte lucrări (studii, volume, eseuri), o realizare cu care CSSS se mândreşte. Ne aflăm, totuşi, abia la început de drum.
Programul consistent şi ambiţios de cercetare ştiinţifică al CSSS, coordonat cu exigenţă, generozitate informaţională şi
utilitate de Statul Major General şi îndeplinit riguros, punct cu punct, până în prezent, deschide deja, odată cu procesul
integrării României în NATO, noi orizonturi, noi tematici, noi domenii de abordare. Fenomenul politico-militar, în
general, şi cel strategic, în particular, se află în plină evoluţie. Procesul complex de globalizare şi cel de integrare
zonală, extinderea NATO şi reconstrucţia sa sistematică, iar, la început de mileniu, şi a Uniunii Europene, activizarea
Asiei, a Asiei Centrale şi a Asiei de Sud-Est în mod deosebit, declanşarea unor parteneriate strategice, care vor jalona
relaţiile internaţionale de mâine, dau un nou conţinut şi un sens viitorului, realimentează speranţele că se vor rezolva
efectiv probleme care persistă de sute de ani.
Lumea cunoaşte o dinamică politică, economică, culturală şi informaţională fără precedent, cu tot arsenalul de
deschideri, dar şi de vulnerabilităţi, ceea ce face ca fenomenul politico-militar, ca întotdeauna, să se afle în cadrul
acestui efort, în slujba lui. Mai mult ca oricând, se pare că, azi, a trăi înseamnă a lupta, a fi în miezul reconstrucţiei şi
reaşezării lumii, adică în miezul fierbinte al vremurilor. Pentru că nimic nu se rezolvă de la sine. Odată cu orizonturile
unor mari deveniri, se deschid însă şi orizonturile unor noi vulnerabilităţi. Atacurile teroriste din ultimii ani asupra
unor obiective importante ale statului au şocat întreaga lume prin virulenţa lor, iar reacţia promptă a comunităţii
internaţionale, sub o conducere strategică, împotriva terorismului, declanşarea războiului antiterorist arată nu numai
cât de solidară şi de puternică poate fi lumea atunci când luptă împotriva răului, ci şi cât de complexă şi de fluidă este
realitatea, cât de numeroase pot fi necunoscutele care vulnerabilizează spaţiul de interes strategic, câte râuri malefice
subterane, care nu au nimic de a face cu izvoarele limpezi ale devenirii, otrăvesc viaţa comunităţilor şi a naţiunilor cu
pericole, ameninţări şi sfidări de tot felul.
Cercetarea ştiinţifică în domeniul strategiei de securitate trebuie să se înscrie în efortul masiv al identificării şi
definirii noilor coordonate ale reconstrucţiei mediului de securitate naţional, regional şi zonal. Nu există răspunsuri
prestabilite la nici una din aceste mari provocări cu care se confruntă comunităţile, naţiunile şi armatele lor. Nu există
nici clişee, ci doar probleme, realităţi complexe, inflexibile şi fluide, care se cer ştiute, analizate şi redefinite, în funcţie
de noile condiţii, de noile evoluţii – şi ele supuse permanent unor probabilităţi condiţionate -, adevăruri situate, adesea,
dincolo de ceea ce se vede, care se cer decriptate şi afirmate.
România, prin efortul naţiunii şi glasul conducerii ei politice, se integrează preocupărilor europene şi euro-atlantice
ale noilor edificări, face parte, împreună cu Statele Unite, cu marile puteri şi cu întreaga Europă, din această nouă
elaborare de securitate a viitorului. Să nu uităm că România are un parteneriat strategic cu Statele Unite, ale cărui
realităţi, coordonate, sensuri şi efecte se cer foarte bine înţelese, însuşite şi valorificate. Acest parteneriat strategic,
IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003
7