Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI
Diplomaţie şi geopolitică.
Federaţia Rusă, evoluţiile recente
pe scena internaţională
Prof. univ. colonel dr. Constantin HLIHOR
Astăzi, înainte de a se fi stins în conştiinţa publică ecoul
unor evenimente/fenomene care se produc într-un loc sau
altul de pe mapamond, apar retrospective şi analize cu
precădere politico-militare şi diplomatice, dar şi culturale,
economice sau de altă natură. Prin eforturile şi pasiunea
unor comentatori/analişti – mai rar a istoricilor care îşi
impun o anumită distanţare de istoria recentă – opinia
publică are acces la o cunoaştere mai profundă a mediului
geopolitic şi geostrategic în care evoluează omenirea în
prezent. Nu este, prin urmare, deloc surprinzător faptul că
sute de lucrări, studii şi analize prezintă, uneori cu lux de
amănunte, cauzele şi consecinţele încheierii Războiului
Rece, impactul prăbuşirii regimurilor comuniste din
spaţiul fostului imperiu sovietic şi din ţările est şi central
europene, foste satelite ale Moscovei, crizele şi conflictele
etnico-religioase care au apărut după 1989, sau evoluţiile
din raporturile internaţionale.
Se poate afirma că a apărut o adevărată „competiţie”
între observatorul-analist şi evoluţiile din viaţa internaţională.
Dinamica şi viteza cu care se derulează în
prezent evenimentele şi procesele politico-militare au
crescut atât de mult, încât „durata de viaţă” a unei analize
consacrate unui spaţiu geografic/ţări a scăzut dramatic.
Fenomenul este în parte ilustrat şi de „competiţia” dintre
scriitorul şi analistul politic Pierre Lorrain şi evoluţiile
petrecute în spaţiul fost sovietic, după 11 septembrie
2001. Aceste evenimente dramatice au generat ceea ce
autorul numeşte o „incredibilă alianţă” pentru ca SUA
şi Federaţia Rusă să câştige lupta cu un adversar comun
– terorismul. Agravarea crizei din Irak a reintrodus unele
tensiuni în relaţiile dintre Moscova şi Washington. Ce va
urma?
Unele răspunsuri pot fi identificate în opera de specialitate
a lui Pierre Lorrain, autor între altele şi al
studiului despre Misterioasa ascensiune a lui Vladimir
Putin. Provocaţi de această lucrare deosebit de bine
documentată, ne-am permis elaborarea unei scheme de
comportament diplomatic al Federaţiei Ruse, în anii
2000-2002.
În primul rând, Pierre Lorrain deschide o fereastră
spre o cunoaştere de tip aparte, specifică, a fenomenului
politic internaţional datorată analizei interdisciplinare şi
în al doilea rând apare oportunitatea dispariţiei din mentalitatea
unor români a prejudecăţilor şi a psihofixaţiilor
datorate politicii imperiale pe care Rusia şi apoi Uniunea
Sovietică le-au promovat şi în spaţiul românesc. Modul
cum s-au comportat Imperiul Ţarist şi Uniunea Sovietică,
în momente de răscruce pentru istoria României, a creat
nu numai sensibilitate şi prejudecăţi în rândul românilor,
dar şi o rezervă sau chiar teamă faţă de puterea de la
Răsărit. Acest fapt ar explica şi de ce unii concetăţeni
de-ai noştri au primit cu o anume nedumerire îndemnul
făcut de preşedintele G. W. Bush în noiembrie 2002 de a
se realiza o punte între Bucureşti şi Moscova.
Axată pe surprinderea reperelor esenţiale ale istoriei
ruşilor din ultimii 10-15 ani şi pe analiza momentelor de
cotitură în ceea ce priveşte comportamentul Federaţiei
Ruse pe scena politică internaţională, după venirea
la putere la Kremlin a lui Vladimir Putin, analiza se
individualizează prin depăşirea unor clişee vehiculate în
literatura de specialitate. Forţa şi luciditatea ei sunt date
atât de perspectiva interdisciplinară în care faptele şi
evenimentele sunt prezentate, cât şi de tehnica specifică
cinematografiei. Nu întâmplător volumul se deschide şi
se încheie cu o aceeaşi parabolă. Vizita lui Vladimir Putin
la Roma, din 28 mai 2002, prilejuită de înfiinţarea unui
Consiliu Comun NATO-Federaţia Rusă. A fost asociată
cu o procesiune care se desfăşura în Roma antică în momentul
întoarcerii de pe câmpurile de luptă a „generalului
biruitor”. Astfel, întreaga lucrare pare o paranteză deschisă
cu măiestrie de autor în timp şi spaţiu în momentul în care
preşedintele rus se îndrepta spre baza militară Pratica di
Mare pentru a se întâlni cu şefii de state din NATO şi a
înlătura definitiv Cortina de fier ce-a separat timp de o
jumătate de veac Moscova de Occident.
Cercetarea evenimentelor politice şi militare, a
schimbărilor/transformărilor produse în mentalul societăţii
ruse după prăbuşirea regimului comunist constituie baza
explicaţiilor raţionale şi rezonabile pentru politica de
apropiere de Occident, începută de Mihail Gorbaciov,
IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003
45