Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ... Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

13.09.2015 Views

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ În acest război de lungă durată, vor fi angajate, fără îndoială, instituţii politice internaţionale, organisme internaţionale, alianţe şi coaliţii care să acţioneze întrunit, integrat, în reţele complexe, având ca obiectiv nu doar distrugerea reţelelor organizaţiilor teroriste (care rămâne, totuşi, un obiectiv permanent, implicit), ci mai ales anihilarea reţelelor şi structurilor politice generatoare de terorism. Este vorba de o politică clară de eradicare a cauzelor terorismului şi de o strategie antiteroristă indirectă, care se adaugă, bineînţeles, strategiilor antiteroriste directe (cele care vizează distrugerea reţelelor teroriste şi nu cauzele). Strategiile antiteroriste indirecte sunt îndreptate împotriva cauzelor. Pentru că, a distruge terorismul înseamnă, înainte de toate, a-i eradica structurile şi configuraţiile politice şi cauzele intrinseci. ANALIZE DE CAZ TENTATIVA DE ASASINARE A LUI SULEYMAN DEMIREL, PREŞEDINTELE TURCIEI 1. Data la care s-a produs tentativa: 18 mai 1996 2. Locul: Oraşul Izmir, situat în vestul ţării, la 50 km de Istanbul 3. Prilejul: Preşedintele Turciei urma să inaugureze noul centru comercial al oraşului 4. Autorul tentativei: Ibrahim Gumrukcuoglu 5. Scop şi implicaţii: Asasinarea preşedintelui Turciei ar fi creat o situaţie de criză. Se miza, probabil, pe destabilizarea politică a Turciei şi creşterea ofensivei islamismului fundamentalist sau, în orice caz, înfricoşarea personalităţilor pro-europene şi anti-fundamentaliste din această ţară şi de pretutindeni. Ibrahim Gumrukcuoglu a declarat poliţiei că, prin gestul său, a dorit să protesteze faţă de un acord de colaborare militară dintre Israel şi Turcia. Acordul respectiv fusese semnat în februarie 1996 şi, între altele, permitea avioanelor militare israeliene să efectueze zboruri de antrenament în spaţiul aerian al Turciei. 6. Descrierea evenimentului: Ceremonia se desfăşura în cadrul târgului de mărfuri. Se aflau, la faţa locului, zeci de personalităţi locale, ziarişti, oficiali, organizatori şi sute de persoane atrase de personalitatea preşedintelui turc, care era supranumit „Baba“ (Tata), în linia tradiţiei inaugurată de fondatorul Turciei moderne, Atatürk. Ofiţerii destinaţi cu protecţia nemijlocită a preşedintelui au observat, în mulţime, o persoană care se pregătea să tragă asupra demnitarului. Această persoană era Ibrahim Gumrukcoglu, de 48 de ani, simpatizant al islamismului, farmacist de profesie, fost condamnat pentru crimă. Ofiţerii destinaţi cu protecţia şi poliţiştii au închis rapid unghiul de tragere, interpunându-se între ţintă şi trăgător, şi l-au imobilizat fulgerător pe terorist. Totuşi, s-a deschis focul, un ziarist şi şeful serviciului de protecţie fiind răniţi. Preşedintele a fost scos imediat din zonă şi coloana oficială s-a îndreptat spre aeroport. Seara, la Ankara, a avut loc o şedinţă cu premierul şi ministrul de interne pe tema securităţii, iar a doua zi preşedintele, împreună cu soţia sa, a participat la festivităţile organizate pe stadionul „19 Mai“, cu prilejul Zilei Tineretului, dând în felul acesta un semnal pozitiv. 7. Cauze, circumstanţe, împrejurări: Alegerile anticipate de la sfârşitul anului 1995 au propulsat, în poziţia de cea mai puternică formaţiune politică a Turciei, Partidul Prosperităţii – Refah. Ascensiunea fundamentaliştilor, care obţinuseră deja controlul politic supra oraşelor Ankara şi Istanbul, a creat o situaţie extrem de periculoasă, adâncind falia dintre gruparea pro-europeană, reprezentată în special de intelectualitate şi armată, şi islamism, foarte puternic în Turcia. Se manifesta, în vremea aceea, o idee lansată de liderul fundamentaliştilor turci, aceea a unei Uniuni Islamice din Kazahstan până în Maroc. Existenţa acestei falii între islamismul fundamentalist turc şi europenismul turc este generatoare de terorism politic efectuat de fundamentalişti. Pe fondul disensiunilor pe suport de orgolii dintre Partidul Patriei (ANAP) şi Partidul Căii Juste (DYP), islamismul fundamentalist a prosperat. Aceste două partide susţin continuarea celor 73 de ani de tradiţie, privatizarea industriei de stat, lărgirea cooperării cu Uniunea Europeană, accesul în Uniunea Europeană şi prezervarea statutului Turciei de membru al NATO. Or, islamismul fundamentalist, care începe să se internaţionalizeze şi să acţioneze în reţele, doreşte cu totul altceva. Aşadar, cunoscând această realitate care, în Turcia, se află adesea pe muchie de cuţit, la care se adaugă şi extremismul kurd, cei destinaţi cu protecţia preşedintelui au identificat cvasitotalitatea persoanelor dubioase care puteau atenta la viaţa preşedintelui şi, la fiecare activitate, au toată grija să localizez şi neutralizeze prezenţa acestora. Teroristul ar fi trebuit să fie însă depistat cu mult înainte de cordonul median de protecţie care era asigurat de luptători în civil din cadrul OIKB (Ozel Intihar Kommando Bolugu), cunoscuţi şi sub denumirea de Comandourile Sinucigaşe Jandara. Aceste forţe antiteroriste sunt structurate pe 12 companii regionale, fiecare având un efectiv de 120 de luptători. Aceştia sunt relativ bine pregătiţi, dar, în cazul de faţă, nu şi-au făcut datoria, teroristul reuşind să pătrundă în zona, ba, mai mult, chiar să scoată arma la vedere. Turcia este una dintre ţările în care terorismul politic se manifestă extrem de virulent, mai ales prin numeroase atentate asupra demnitarilor. Pe acest fond şi, cum spuneam, al terorismului en- 42 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ demic kurd, guvernul turc a declanşat puternice acţiuni antiguerilă, unele duse şi în afara teritoriului naţional (în nordul Irakului). Şi în aceste momente ale războiului împotriva regimului politic de la Bagdad, Turcia este preocupată, de fapt, de problema acestui terorism endemic cu care se confruntă de zeci de ani. În afară de aceasta, în Turcia există organizaţii teroriste transnaţionale, toate de natură politică violentă, cum ar fi: Armata Populară de Eliberare Turcă (TPLA), o grupare violentă de corpuscule care promovează asasinatul politic, deturnările şi plantarea de bombe în vederea destabilizării politice a Turciei; Lupii Cenuşii, organizaţie teroristă constituită ca aripă militară a Partidului Acţiunii Naţionale. Această organizaţie este condusă de un „Bastahan“ (Fürer, după modelul nazismului german; Dev Stol este o organizaţie extremistă de stânga, participantă la numeroase atentate şi rebeliuni urbane etc. 8. Concluzie: Indiferent de forma în care se desfăşoară, terorismul este de sorginte politică. Organizaţiile şi reţelele teroriste urmăresc crearea unui fapt împlinit, care să dezechilibreze o realitate, să producă dezordine, panică şi nesiguranţă. Indiferent de motivele concrete ale unei acţiuni teroriste (motivul tentativei lui Ibrahim ar fi putut să fie, aşa cum a declarat el, de natură răzbunătoare sau protestatară), efectul este însă complex şi se înscrie într-o strategie teroristă cumulativă pe termen lung. În acelaşi spectru se înscriu majoritatea atentatelor teroriste care sunt una din formele cele mai frecvente de manifestare a terorismului politic: Atentatul asupra preşedintelui Egiptului Hosni Mubarak din 26 mai 1995. În oraşul Adis Abeba, capitala Etiopiei, în apropierea clădirii ambasadei Palestinei, pe Bole Road, organizaţia teroristă „Nebunii lui Alah“ au organizat o ambuscadă pentru asasinarea preşedintelui Egiptului Hosni Mubarak. Coloana a fost blocată de două autovehicule. S-a deschis focul cu pistoale mitralieră AK- 74. Forţele de securitate etiopiene au intervenit rapid. Un terorist a fost ucis, chiar dacă grupul mobil al teroriştilor şi cei trei trăgători aflaţi pe clădirile din zonă au reuşit să se retragă pe trasee dinainte stabilite. Este posibil ca grupul teroriştilor respectivi să fi fost implicat, aşa cum a declarat un colonel sudanez, în atacurile teroriste de la World Trade Center din 26 februarie 1992. Atentatul împotriva preşedintelui Macedoniei Kiro Gligorov din 03 octombrie 1995. În plin centrul capitalei Skopje. Profitând de dezordinea parcării autoturismelor pe prima bandă de circulaţie, atentatorii au folosit un automobil capcană Citroen 8 AMI, încărcat cu exploziv, acţionat de la distanţă. Şoferul maşinii principale şi aghiotantul au fost ucişi, iar preşedintele Macedoniei grav rănit. Atentatul împotriva şefului statului Georgia, Eduard Şevardnadze, de la 28 august 1995. Maşina preşedintelui – o Volga – se îndrepta spre locul de desfăşurare a ceremonialului semnării Constituţiei. Teroriştii au folosit un automobil capcană, acţionat de la distanţă prin radio. A fost bănuită filiera abhază. Se pare însă că, în atentatul respectiv, au fost implicate filiere aflate la Moscova formate probabil din foste cadre ale KGB, OMOM ALFA şi GRU. Tentativa de asasinat împotriva preşedintelui Azerbaidjanului, Gaidar Aliev, din 02 august 1995. Sub un pod care face legătura între Baku şi aeroport – punct obligatoriu de trecere - au fost amplasate două conteinere cu exploziv, fiecare având o încărcătură de 70 de kilograme. Aceasta a fost însă descoperită din timp de serviciul de securitate al preşedintelui şi dezamorsată. Atentatul este legat de deschiderea Azerbaidjanului spre Occident, de construirea unei conducte Baku Ceyhan, care traversa teritoriul Turciei (pe atunci era doar un proiect, acum deja este o realitate, conducta fiind finanţată). Atentatul a fost probabil pus la cale de grupări din zonă care nu doreau relaţii bune cu Occidentul şi care profitau de pe urma situaţiilor politice incerte. Asasinarea primului ministru al Israelului, Yitzak Rabin, la 04 noiembrie 1995. Era, în Piaţa Regilor din Tel Aviv, o manifestare de sprijin a politicii de pace promovată de guvernul Rabin. După ce premierul şi-a ţinut discursul şi se întorcea la maşină, unde îl aştepta soţia, un tânăr a ţâşnit de sub o scară şi a tras trei focuri cu un pistol de calibrul 9 mm. Yitzak Rabin a decedat în aceeaşi seară, la spital. Tânărul se numea Ygal Amir, avea 27 de ani şi era student în anul trei la Facultatea de Drept şi Informatică din cadrul Universităţii Bar-Ilan din Tel Aviv, citadelă a dreptei naţionaliste. Era membru al unui grupuscul de extremă dreaptă denumit Eyal (Răzbunarea) care a şi revendicat atentatul. ATACURILE TERORISTE DE LA 11 SEPTEMBRIE 2001 1. Data şi locul: 11 septembrie 2001 2. Locul: World Trade Center, Pentagon, probabil şi Casa Albă 3. Autorii: După toate datele, reţeaua Al-Qaida 4. Scop şi implicaţii: Lovirea puternică a Statelor Unite ale Americii, cel mai puternic stat din lume, crearea şi întreţinerea sentimentului că nimeni nu poate fi invulnerabil, amplificarea angoasei şi stimularea terorismului internaţional în reţea. 5. Descrierea evenimentului: Atentatul este pregătit de multă vreme. Un număr de terorişti (dintre care 19 au acţionat) s-au pregătit chiar în Statele Unite pentru a fi în măsură să piloteze un avion de pasageri al marilor linii aeriene americane spre obiective alese din timp. La 11 septembrie 2001, acest eveniment s-a produs. IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003 43

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ<br />

<strong>de</strong>mic kurd, guvernul turc a <strong>de</strong>clanşat puternice acţiuni<br />

antiguerilă, unele duse <strong>şi</strong> în afara teritoriului naţional<br />

(în nordul Irakului). Şi în aceste momente ale războiului<br />

împotriva regimului politic <strong>de</strong> la Bagdad, Turcia este<br />

preocupată, <strong>de</strong> fapt, <strong>de</strong> problema acestui terorism en<strong>de</strong>mic<br />

cu care se confruntă <strong>de</strong> zeci <strong>de</strong> ani.<br />

În afară <strong>de</strong> aceasta, în Turcia există organizaţii teroriste<br />

transnaţionale, toate <strong>de</strong> natură politică violentă, cum<br />

ar fi:<br />

Armata Populară <strong>de</strong> Eliberare Turcă (TPLA), o<br />

grupare violentă <strong>de</strong> corpuscule care promovează asasinatul<br />

politic, <strong>de</strong>turnările <strong>şi</strong> plantarea <strong>de</strong> bombe în ve<strong>de</strong>rea<br />

<strong>de</strong>stabilizării politice a Turciei;<br />

Lupii Cenu<strong>şi</strong>i, organizaţie teroristă constituită ca<br />

aripă militară a Partidului Acţiunii Naţionale. Această<br />

organizaţie este condusă <strong>de</strong> un „Bastahan“ (Fürer, după<br />

mo<strong>de</strong>lul nazismului german;<br />

Dev Stol este o organizaţie extremistă <strong>de</strong> stânga,<br />

participantă la numeroase atentate <strong>şi</strong> rebeliuni urbane<br />

etc.<br />

8. Concluzie: Indiferent <strong>de</strong> forma în care se <strong>de</strong>sfăşoară,<br />

terorismul este <strong>de</strong> sorginte politică. Organizaţiile <strong>şi</strong> reţelele<br />

teroriste urmăresc crearea unui fapt împlinit, care să<br />

<strong>de</strong>zechilibreze o realitate, să producă <strong>de</strong>zordine, panică<br />

<strong>şi</strong> nesiguranţă. Indiferent <strong>de</strong> motivele concrete ale unei<br />

acţiuni teroriste (motivul tentativei lui Ibrahim ar fi putut<br />

să fie, aşa cum a <strong>de</strong>clarat el, <strong>de</strong> natură răzbunătoare sau<br />

protestatară), efectul este însă complex <strong>şi</strong> se înscrie într-o<br />

strategie teroristă cumulativă pe termen lung.<br />

În acela<strong>şi</strong> spectru se înscriu majoritatea atentatelor<br />

teroriste care sunt una din formele cele mai frecvente <strong>de</strong><br />

manifestare a terorismului politic:<br />

Atentatul asupra preşedintelui Egiptului Hosni<br />

Mubarak din 26 mai 1995. În oraşul Adis Abeba, capitala<br />

Etiopiei, în apropierea clădirii ambasa<strong>de</strong>i Palestinei, pe<br />

Bole Road, organizaţia teroristă „Nebunii lui Alah“ au<br />

organizat o ambuscadă pentru asasinarea preşedintelui<br />

Egiptului Hosni Mubarak. Coloana a fost blocată <strong>de</strong> două<br />

autovehicule. S-a <strong>de</strong>schis focul cu pistoale mitralieră AK-<br />

74. Forţele <strong>de</strong> securitate etiopiene au intervenit rapid. Un<br />

terorist a fost ucis, chiar dacă grupul mobil al teroriştilor<br />

<strong>şi</strong> cei trei trăgători aflaţi pe clădirile din zonă au reu<strong>şi</strong>t să<br />

se retragă pe trasee dinainte stabilite.<br />

Este posibil ca grupul teroriştilor respectivi să fi fost<br />

implicat, aşa cum a <strong>de</strong>clarat un colonel sudanez, în atacurile<br />

teroriste <strong>de</strong> la World Tra<strong>de</strong> Center din 26 februarie<br />

1992.<br />

Atentatul împotriva preşedintelui Macedoniei Kiro<br />

Gligorov din 03 octombrie 1995. În plin centrul capitalei<br />

Skopje. Profitând <strong>de</strong> <strong>de</strong>zordinea parcării autoturismelor pe<br />

prima bandă <strong>de</strong> circulaţie, atentatorii au folosit un automobil<br />

capcană Citroen 8 AMI, încărcat cu exploziv, acţionat<br />

<strong>de</strong> la distanţă. Şoferul ma<strong>şi</strong>nii principale <strong>şi</strong> aghiotantul au<br />

fost uci<strong>şi</strong>, iar preşedintele Macedoniei grav rănit.<br />

Atentatul împotriva şefului statului Georgia,<br />

Eduard Şevardnadze, <strong>de</strong> la 28 august 1995. Ma<strong>şi</strong>na<br />

preşedintelui – o Volga – se îndrepta spre locul <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>sfăşurare a ceremonialului semnării Constituţiei.<br />

Teroriştii au folosit un automobil capcană, acţionat <strong>de</strong> la<br />

distanţă prin radio. A fost bănuită filiera abhază. Se pare<br />

însă că, în atentatul respectiv, au fost implicate filiere aflate<br />

la Moscova formate probabil din foste cadre ale KGB,<br />

OMOM ALFA <strong>şi</strong> GRU.<br />

Tentativa <strong>de</strong> asasinat împotriva preşedintelui Azerbaidjanului,<br />

Gaidar Aliev, din 02 august 1995. Sub un<br />

pod care face legătura între Baku <strong>şi</strong> aeroport – punct obligatoriu<br />

<strong>de</strong> trecere - au fost amplasate două conteinere cu<br />

exploziv, fiecare având o încărcătură <strong>de</strong> 70 <strong>de</strong> kilograme.<br />

Aceasta a fost însă <strong>de</strong>scoperită din timp <strong>de</strong> serviciul <strong>de</strong><br />

securitate al preşedintelui <strong>şi</strong> <strong>de</strong>zamorsată. Atentatul este<br />

legat <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea Azerbaidjanului spre Occi<strong>de</strong>nt, <strong>de</strong><br />

construirea unei conducte Baku Ceyhan, care traversa<br />

teritoriul Turciei (pe atunci era doar un proiect, acum <strong>de</strong>ja<br />

este o realitate, conducta fiind finanţată). Atentatul a fost<br />

probabil pus la cale <strong>de</strong> grupări din zonă care nu doreau<br />

relaţii bune cu Occi<strong>de</strong>ntul <strong>şi</strong> care profitau <strong>de</strong> pe urma<br />

situaţiilor politice incerte.<br />

Asasinarea primului ministru al Israelului, Yitzak<br />

Rabin, la 04 noiembrie 1995. Era, în Piaţa Regilor din Tel<br />

Aviv, o manifestare <strong>de</strong> sprijin a politicii <strong>de</strong> pace promovată<br />

<strong>de</strong> guvernul Rabin.<br />

După ce premierul <strong>şi</strong>-a ţinut discursul <strong>şi</strong> se întorcea la<br />

ma<strong>şi</strong>nă, un<strong>de</strong> îl aştepta soţia, un tânăr a ţâşnit <strong>de</strong> sub o scară<br />

<strong>şi</strong> a tras trei focuri cu un pistol <strong>de</strong> calibrul 9 mm. Yitzak<br />

Rabin a <strong>de</strong>cedat în aceea<strong>şi</strong> seară, la spital. Tânărul se numea<br />

Ygal Amir, avea 27 <strong>de</strong> ani <strong>şi</strong> era stu<strong>de</strong>nt în anul trei la<br />

Facultatea <strong>de</strong> Drept <strong>şi</strong> Informatică din cadrul Universităţii<br />

Bar-Ilan din Tel Aviv, cita<strong>de</strong>lă a dreptei naţionaliste. Era<br />

membru al unui grupuscul <strong>de</strong> extremă dreaptă <strong>de</strong>numit<br />

Eyal (Răzbunarea) care a <strong>şi</strong> revendicat atentatul.<br />

ATACURILE TERORISTE<br />

DE LA 11 SEPTEMBRIE 2001<br />

1. Data <strong>şi</strong> locul: 11 septembrie 2001<br />

2. Locul: World Tra<strong>de</strong> Center, Pentagon, probabil <strong>şi</strong><br />

Casa Albă<br />

3. Autorii: După toate datele, reţeaua Al-Qaida<br />

4. Scop <strong>şi</strong> implicaţii: Lovirea puternică a Statelor<br />

Unite ale Americii, cel mai puternic stat din lume, crearea<br />

<strong>şi</strong> întreţinerea sentimentului că nimeni nu poate fi invulnerabil,<br />

amplificarea angoasei <strong>şi</strong> stimularea terorismului<br />

internaţional în reţea.<br />

5. Descrierea evenimentului: Atentatul este pregătit<br />

<strong>de</strong> multă vreme. Un număr <strong>de</strong> terorişti (dintre care 19 au<br />

acţionat) s-au pregătit chiar în Statele Unite pentru a fi în<br />

măsură să piloteze un avion <strong>de</strong> pasageri al marilor linii<br />

aeriene americane spre obiective alese din timp.<br />

La 11 septembrie 2001, acest eveniment s-a produs.<br />

IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003<br />

43

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!