Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ
demic kurd, guvernul turc a declanşat puternice acţiuni
antiguerilă, unele duse şi în afara teritoriului naţional
(în nordul Irakului). Şi în aceste momente ale războiului
împotriva regimului politic de la Bagdad, Turcia este
preocupată, de fapt, de problema acestui terorism endemic
cu care se confruntă de zeci de ani.
În afară de aceasta, în Turcia există organizaţii teroriste
transnaţionale, toate de natură politică violentă, cum
ar fi:
Armata Populară de Eliberare Turcă (TPLA), o
grupare violentă de corpuscule care promovează asasinatul
politic, deturnările şi plantarea de bombe în vederea
destabilizării politice a Turciei;
Lupii Cenuşii, organizaţie teroristă constituită ca
aripă militară a Partidului Acţiunii Naţionale. Această
organizaţie este condusă de un „Bastahan“ (Fürer, după
modelul nazismului german;
Dev Stol este o organizaţie extremistă de stânga,
participantă la numeroase atentate şi rebeliuni urbane
etc.
8. Concluzie: Indiferent de forma în care se desfăşoară,
terorismul este de sorginte politică. Organizaţiile şi reţelele
teroriste urmăresc crearea unui fapt împlinit, care să
dezechilibreze o realitate, să producă dezordine, panică
şi nesiguranţă. Indiferent de motivele concrete ale unei
acţiuni teroriste (motivul tentativei lui Ibrahim ar fi putut
să fie, aşa cum a declarat el, de natură răzbunătoare sau
protestatară), efectul este însă complex şi se înscrie într-o
strategie teroristă cumulativă pe termen lung.
În acelaşi spectru se înscriu majoritatea atentatelor
teroriste care sunt una din formele cele mai frecvente de
manifestare a terorismului politic:
Atentatul asupra preşedintelui Egiptului Hosni
Mubarak din 26 mai 1995. În oraşul Adis Abeba, capitala
Etiopiei, în apropierea clădirii ambasadei Palestinei, pe
Bole Road, organizaţia teroristă „Nebunii lui Alah“ au
organizat o ambuscadă pentru asasinarea preşedintelui
Egiptului Hosni Mubarak. Coloana a fost blocată de două
autovehicule. S-a deschis focul cu pistoale mitralieră AK-
74. Forţele de securitate etiopiene au intervenit rapid. Un
terorist a fost ucis, chiar dacă grupul mobil al teroriştilor
şi cei trei trăgători aflaţi pe clădirile din zonă au reuşit să
se retragă pe trasee dinainte stabilite.
Este posibil ca grupul teroriştilor respectivi să fi fost
implicat, aşa cum a declarat un colonel sudanez, în atacurile
teroriste de la World Trade Center din 26 februarie
1992.
Atentatul împotriva preşedintelui Macedoniei Kiro
Gligorov din 03 octombrie 1995. În plin centrul capitalei
Skopje. Profitând de dezordinea parcării autoturismelor pe
prima bandă de circulaţie, atentatorii au folosit un automobil
capcană Citroen 8 AMI, încărcat cu exploziv, acţionat
de la distanţă. Şoferul maşinii principale şi aghiotantul au
fost ucişi, iar preşedintele Macedoniei grav rănit.
Atentatul împotriva şefului statului Georgia,
Eduard Şevardnadze, de la 28 august 1995. Maşina
preşedintelui – o Volga – se îndrepta spre locul de
desfăşurare a ceremonialului semnării Constituţiei.
Teroriştii au folosit un automobil capcană, acţionat de la
distanţă prin radio. A fost bănuită filiera abhază. Se pare
însă că, în atentatul respectiv, au fost implicate filiere aflate
la Moscova formate probabil din foste cadre ale KGB,
OMOM ALFA şi GRU.
Tentativa de asasinat împotriva preşedintelui Azerbaidjanului,
Gaidar Aliev, din 02 august 1995. Sub un
pod care face legătura între Baku şi aeroport – punct obligatoriu
de trecere - au fost amplasate două conteinere cu
exploziv, fiecare având o încărcătură de 70 de kilograme.
Aceasta a fost însă descoperită din timp de serviciul de
securitate al preşedintelui şi dezamorsată. Atentatul este
legat de deschiderea Azerbaidjanului spre Occident, de
construirea unei conducte Baku Ceyhan, care traversa
teritoriul Turciei (pe atunci era doar un proiect, acum deja
este o realitate, conducta fiind finanţată). Atentatul a fost
probabil pus la cale de grupări din zonă care nu doreau
relaţii bune cu Occidentul şi care profitau de pe urma
situaţiilor politice incerte.
Asasinarea primului ministru al Israelului, Yitzak
Rabin, la 04 noiembrie 1995. Era, în Piaţa Regilor din Tel
Aviv, o manifestare de sprijin a politicii de pace promovată
de guvernul Rabin.
După ce premierul şi-a ţinut discursul şi se întorcea la
maşină, unde îl aştepta soţia, un tânăr a ţâşnit de sub o scară
şi a tras trei focuri cu un pistol de calibrul 9 mm. Yitzak
Rabin a decedat în aceeaşi seară, la spital. Tânărul se numea
Ygal Amir, avea 27 de ani şi era student în anul trei la
Facultatea de Drept şi Informatică din cadrul Universităţii
Bar-Ilan din Tel Aviv, citadelă a dreptei naţionaliste. Era
membru al unui grupuscul de extremă dreaptă denumit
Eyal (Răzbunarea) care a şi revendicat atentatul.
ATACURILE TERORISTE
DE LA 11 SEPTEMBRIE 2001
1. Data şi locul: 11 septembrie 2001
2. Locul: World Trade Center, Pentagon, probabil şi
Casa Albă
3. Autorii: După toate datele, reţeaua Al-Qaida
4. Scop şi implicaţii: Lovirea puternică a Statelor
Unite ale Americii, cel mai puternic stat din lume, crearea
şi întreţinerea sentimentului că nimeni nu poate fi invulnerabil,
amplificarea angoasei şi stimularea terorismului
internaţional în reţea.
5. Descrierea evenimentului: Atentatul este pregătit
de multă vreme. Un număr de terorişti (dintre care 19 au
acţionat) s-au pregătit chiar în Statele Unite pentru a fi în
măsură să piloteze un avion de pasageri al marilor linii
aeriene americane spre obiective alese din timp.
La 11 septembrie 2001, acest eveniment s-a produs.
IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003
43