Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...
Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...
Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...
- No tags were found...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ<br />
<strong>de</strong> manifestare distincte:<br />
Terorismul politic imperial, care constă în terorizarea<br />
statelor mici din compunerea imperiilor sau din<br />
vecinătatea acestora (dar <strong>şi</strong> din altă parte, <strong>de</strong> peste mări) <strong>de</strong><br />
către puterea centrală sau <strong>de</strong> către statul-nucleu. Aproape<br />
toate imperiile din lume <strong>şi</strong>-au exercitat puterea nu numai<br />
prin forţa valorilor politice pe baza cărora s-au întemeiat<br />
(pentru că, fără îndoială, au existat <strong>şi</strong> astfel <strong>de</strong> valori), ci<br />
<strong>şi</strong> prin teroarea politică, adică printr-un sistem <strong>de</strong> măsuri<br />
<strong>de</strong> reprimare a oricăror forme <strong>de</strong> manifestare a i<strong>de</strong>ntităţii<br />
politice a statelor vizate, a grupurilor etnice sau a grupurilor<br />
<strong>de</strong> interese (Imperiul roman, Imperiul ţarist, Imperiul<br />
otoman, Imperiul habsburgic etc.).<br />
Terorismul politic exercitat <strong>de</strong> conducerile unor<br />
state împotriva unor mari puteri sau unor state importante<br />
pentru impunerea unor interese, <strong>de</strong> regulă, în afara<br />
normelor <strong>şi</strong> acordurilor internaţionale, întrucât acestea<br />
sunt consi<strong>de</strong>rate ca aservite marilor puteri (este cazul<br />
conducerilor anumitor state care acţionează sau ameninţă<br />
că vor acţiona, prin mijloace teroriste, împotriva unor mari<br />
puteri sau chiar a unor organisme internaţionale care nu<br />
le fac pe plac).<br />
Terorismul politic internaţional practicat <strong>de</strong> grupări<br />
politice extremiste extrastatale <strong>şi</strong> transfrontaliere care<br />
vizează crearea condiţiilor pentru proliferarea haosului<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong>zordinii generatoare <strong>de</strong> vulnerabilităţi <strong>şi</strong> ameninţări<br />
asimetrice, constituirea unor reţele care să impună lumii,<br />
unor ţări sau unor regiuni un anumit tip <strong>de</strong> putere politică<br />
etc.<br />
Aceasta este, <strong>de</strong> fapt, esenţa terorismului actual:<br />
internaţionalizarea, acţiunea în reţele. Sunt sute <strong>şi</strong> chiar<br />
mii <strong>de</strong> organizaţii care acţionează fie pe cont propriu, fie<br />
în consonanţă cu alte organizaţii, dar fiecare î<strong>şi</strong> are reţeaua<br />
ei. Iată câteva exemple:<br />
Abu Nidal (AND) sau Consiliul Revoluţionarilor<br />
Fatah acţionează în Orientul Mijlociu, în Asia <strong>şi</strong> Europa,<br />
primind sprijin <strong>de</strong> toate felurile din partea Irakului, Libiei<br />
<strong>şi</strong> Siriei;<br />
Grupul Abu Sayyaf (ASG) acţionează în Sudul<br />
Filipinelor prin atentate cu bombe, asasinate <strong>şi</strong> răpiri (în<br />
2000 au fost răpite 30 <strong>de</strong> persoane între care <strong>şi</strong> americani).<br />
A primit fonduri din partea reţelei Osama Bin La<strong>de</strong>n, dar<br />
<strong>şi</strong> din Orientul Mijlociu <strong>şi</strong> Asia <strong>de</strong> Sud;<br />
Grupul GIA, cu sediul în Algeria, a întreprins<br />
numeroase atentate politice, inclusiv împotriva participanţilor<br />
din anul 2000 la raliul Paris - Dakar. Este sprijinit,<br />
probabil, <strong>de</strong> Iran <strong>şi</strong> Sudan;<br />
Al-Jihad, în Egipt, este specializat în asasinate, automobile<br />
capcană, atacuri cu bombă împotriva conducerii<br />
egiptene <strong>şi</strong> americanilor. În 1993 l-a asasinat pe primul<br />
ministru egiptean Atef Sedky, iar în 1998 a organizat un<br />
atentat la sediul ambasa<strong>de</strong>i americane <strong>de</strong> la Tirana (dar<br />
a fost <strong>de</strong>jucat). Dispune <strong>de</strong> o reţea internaţională care se<br />
întin<strong>de</strong> în Yemen, Afghanistan, Pakistan, Sudan, Liban <strong>şi</strong><br />
chiar în Marea Britanie;<br />
HAMAS are rădăcini în mişcarea Frăţia Musulmană<br />
formată în 1920. În acela<strong>şi</strong> spectru acţionează <strong>şi</strong><br />
Hezbolah-ul, Jihadul islamic palestinian <strong>şi</strong> o mulţime <strong>de</strong><br />
alte organizaţii teroriste extrem <strong>de</strong> active <strong>şi</strong> <strong>de</strong> virulente<br />
în zona Orientului Apropiat;<br />
Frontul <strong>de</strong> eliberare naţională Farabundo Marti<br />
acţionează, în acela<strong>şi</strong> orizont politic specific terorismului<br />
Americii Latine, în Salvador <strong>şi</strong> Honduras;<br />
Macheteros sau Armata Populară din Boricua are<br />
ca obiectiv <strong>de</strong>clanşarea unui război terorist împotriva<br />
colonialismului american <strong>şi</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rea statului Porto<br />
Rico <strong>de</strong> SUA;<br />
Armata Secretă Armeană are ca obiectiv stoparea<br />
exploatării, represiunii <strong>şi</strong> terorii colonialismului turcesc,<br />
a imperialismului NATO <strong>şi</strong> a sionismului, atacarea<br />
reprezentanţilor conducerii turcilor oriun<strong>de</strong> în lume <strong>şi</strong><br />
afirmarea socialismului ştiinţific;<br />
Celulele Comuniste Combatante din Belgia au ca<br />
obiective distrugerea sistemului capitalist <strong>şi</strong> opoziţia la<br />
războaiele imperialiste, <strong>de</strong>sfiinţarea NATO <strong>şi</strong> folosirea<br />
terorismului în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>stabilizării politicii economice<br />
<strong>şi</strong> pregătirea revoluţiei socialiste în viitor;<br />
Grupul Antifascist <strong>de</strong> Rezistenţă „1 Octombrie“<br />
din Spania î<strong>şi</strong> propune ca obiective răsturnarea guvernului<br />
spaniol <strong>şi</strong> crearea unui stat marxist, opoziţia faţă <strong>de</strong> Statele<br />
Unite <strong>şi</strong> <strong>de</strong> participarea Spaniei la NATO;<br />
Armata Ro<strong>şi</strong>e japoneză acţionează în Asia, Europa<br />
<strong>de</strong> vest <strong>şi</strong> Orientul Mijlociu, pe baza aceleia<strong>şi</strong> doctrine<br />
marxiste dusă la extrem;<br />
Noua Armată Populară din Filipine î<strong>şi</strong> propune să<br />
ero<strong>de</strong>ze sprijinul acordat <strong>de</strong> populaţia filipineză SUA <strong>şi</strong><br />
să instaureze un regim comunist;<br />
Terorismul Sikh este răspândit în întreaga lume,<br />
dar acţionează în<strong>de</strong>osebi în India împotriva comunităţii<br />
hinduse, vizând crearea unui stat sikh.<br />
Există numeroase forme ale terorismului politic interstatal,<br />
cum ar fi: asasinatul politic, terorismul rasial,<br />
complotul, lovitura <strong>de</strong> stat organizată din afară <strong>de</strong> către<br />
conducerea politică a altui stat etc. De menţionat că terorismul<br />
politic interstatal nu este acela<strong>şi</strong> lucru cu terorismul<br />
politic internaţional. Primul este exercitat, după cum s-a<br />
văzut, <strong>de</strong> conducerile politice ale unor state împotriva<br />
altor state, pe când terorismul politic internaţional este<br />
un terorism politic dispersat <strong>şi</strong> generalizat, ca un cancer<br />
în faza <strong>de</strong> metastază, fără limite <strong>şi</strong> fără frontiere. Este un<br />
terorism transfrontalier. El este exercitat <strong>de</strong>opotrivă <strong>de</strong><br />
conducerile politice ale unor state, dar <strong>şi</strong> <strong>de</strong> fel <strong>de</strong> fel <strong>de</strong><br />
grupări <strong>şi</strong> <strong>de</strong> reţele distribuite în toată lumea.<br />
Terorismul politic internaţional ar putea fi studiat prin<br />
teoria haosului, întrucât, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re teoretic, el<br />
IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003<br />
39