Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ... Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

13.09.2015 Views

CRONOLOGIE subterane pentru producerea de arme chimice sau bacteriologice. Cei doi inspectori solicită prelungirea misiunii echipei cu alte câteva luni. 10 martie – la Haga, în cadrul unei şedinţe a ONU se anunţă că proiectul Organizaţiei de realizare a unui referendum privind unificarea Ciprului a eşuat (liderul turcilor ciprioţi, Rauf Denktash, s-a opus), ceea ce reduce şansele de primire a ţării în UE. 11 martie – UE inaugurează prima reprezentanţă diplomatică în Cuba. – ONU inaugurează la Haga primul tribunal mondial permanent pentru crime de război – Curtea Penală Internaţională. 14 martie – recent, ONU şi-a retras toţi observatorii care activau în zona demilitarizată aflată la frontiera dintre Irak şi Kuweit, ca măsură preventivă. – George Papandreou, ministrul de Externe al Greciei (ţară ce deţine preşedinţia UE), şi lordul George Robertson, secretarul general al NATO, semnează, la Atena, Acordul de Securitate NATO-UE. 19 martie – în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU, Rusia, Franţa şi Germania critică din nou intenţia SUA de a lansa un atac asupra Irakului. Declaraţii: • Ministrul rus de Externe, Igor Ivanov, afirmă că nici una dintre rezoluţiile ONU privind Irakul nu dă dreptul la utilizarea forţei împotriva Bagdadului. • Ministrul francez de Externe, Dominique de Villepin, avertizează că războiul împotriva Irakului va încuraja terorismul în zona Orientului Mijlociu. • Ministrul german de Externe, Joshka Fischer, apreciază că există încă posibilitatea unei dezarmări paşnice a Irakului, motiv pentru care Germania respinge atacul. 19-20 martie – începe acţiunea armată a SUA şi a Coaliţiei internaţionale pentru înlăturarea ameninţării reprezentată de regimul dictatorial al lui Saddam Hussein la adresa securităţii internaţionale. 20 martie – se pun bazele unei relaţii de cooperare între UE şi Rusia. Departamentul Cercetare Comunitară al Comisiei Europene informează că această cooperare are în vedere şi participarea Rusiei la programul european de “Monitorizare globală a mediului şi securităţii”, ce vizează protecţia mediului şi monitorizarea, prin sisteme de observare specială din satelit, a eventualelor ameninţări la adresa stabilităţii europene. Parteneriatul spaţial va include şi stabilirea compatibilităţii sistemelor euro-ruse de navigare ale sateliţilor GALILEO şi GLONASS. – miniştrii de Finanţe din UE finalizează planul de măsuri pentru stoparea unei posibile recesiuni a economiei europene, cauzată de războiul din Irak. Banca Centrală Europeană declarase că, dacă este nevoie, este gata să reducă dobânzile. - începe acţiunea armată a SUA şi Coaliţiei internaţionale pentru înlăturarea ameninţării reprezentată de regimul dictatorial al lui Saddam Hussein la adresa securităţii internaţionale. 20-21 martie – la Bruxelles, în cadrul reuniunii Uniunii Europene, se încearcă relansarea Politicii Comune Externe şi de Securitate, evaluând impasul în care se află Organizaţia. Este semnat un document centrat pe: implicarea UE în campania umanitară în favoarea victimelor civile ale războiului Irakian, necesitatea garantării integrităţii teritoriale a ţării şi întărirea implicării europene în soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu. Cei 15 subliniază că ONU trebuie să continue să aibă un rol central în timpul şi după actuala criză, pentru că posedă o experienţă unică în coordonarea asistenţei post-conflict. Pentru a prelua aceste atribuţii, ONU are nevoie de un mandat foarte clar, iar Costas Simitis, premierul grec, a confirmat că toate statele din Consiliul European, membre ale UNSC, vor vota în favoarea unui proiect de rezoluţie în acest sens: “Ceea ce se întâmplă în Irak este o paranteză care trebuie să se închidă şi să se revină în incinta singurului for care poate acorda legitimitate în astfel de situaţii - ONU”. Tot în şedinţa Consiliului European, Belgia, Franţa şi Germania decid să organizeze un summit, în aprilie 2003, fără Marea Britanie, dedicat demersurilor de creare a unei Armate Europene, ce se va desfăşura la nivel de miniştri ai Apărării. 26 martie – reprezentanţii celor 7 state candidate la aderare semnează Protocoalele de Aderare la NATO. – la cererea Ligii Arabe, ONU dezbate problema Irakului într-o reuniune politică de urgenţă. Este discutat un proiect de rezoluţie privind ajutorul umanitar destinat Irakului. – la reuniunea Parlamentului European, reprezentanţii statelor membre nu reuşesc să adopte nici o rezoluţie care să exprime punctul de vedere al acestui for pe tema conflictului din Irak. 28 martie – ONU adoptă, la New York, rezoluţia privind reluarea Programului Petrol pentru Hrană (Rezoluţia 1472). Cei doi lideri europeni, Tony Blair şi Jaques Chirac, declară că aplicarea acestei rezoluţii este prioritară pentru poporul irakian. 30 martie – autorităţile irakiene resping noua Rezoluţie 1472 a ONU, deoarece consideră că documentul conferă exclusiv Secretarului General al Organizaţiei, Kofi Annan, autoritatea unică de a stabili noile detalii ale Programului Petrol pentru Hrană. 31 martie – reprezentantul Comisiei Europene în Iordania, Robert van der Meulen, declară, conform Reuters, că UE este pregătită să aloce 327 miliarde EURO ajutor umanitar pentru poporul irakian. A.S. 224 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

CRONOLOGIE DIN ACTIVITATEA CENTRULUI DE STUDII STRATEGICE DE SECURITATE (decembrie 2002 – mai 2003) • Ciclul de mese rotunde pe tema: „Securitatea naţională şi integrarea euro-atlantică”: a) În ziua de 8 aprilie 2003, în garnizoana Câmpulung, s-a desfăşurat masa rotundă cu tema „Securitatea naţională şi integrarea euro-atlantică”, organizată de Centrul de Studii Strategice de Securitate, în colaborare cu Şcoala de Aplicaţie pentru NBC. La acest eveniment au participat reprezentanţii autorităţilor locale şi ai societăţii civile, ai structurilor Ministerului de Interne, ai Serviciului Român de Informaţii, ai unor bănci comerciale, ai clerului, cadre didactice universitare, cadre militare active şi în rezervă. La dezbateri alături de membrii CSSS au luat parte şi unii invitaţi, printre care se numără: gl. lt. dr. Nicolae Păştinică, Inspector General al M.Ap.N., ing. dr. George Bălan, primarul municipiului Câmpulung, prof. univ. dr. Constantin Ciotei, prorector al Universităţii „Spiru Haret”, prof. univ. dr. Ştefan Trâmbaciu, director al Muzeului Municipal de Istorie, preot prof. dr. Dănuţ Manu, decan al Facultăţii de Teologie din Universitatea Piteşti. ing. Gheorghe Banzea, consilier local, col. dr. Nicolae Popescu, şeful Şcolii de Aplicaţie pentru N.B.C. b) Prefectura Judeţului Vâlcea a găzduit joi, 10 aprilie 2003, masa rotundă cu tema „Securitatea naţională şi integrarea euroatlantică”, organizată de Centrul de Studii Strategice de Securitate şi Şcoala de Aplicaţie pentru Geniu şi Căi Ferate „Panait Donici”. La acest eveniment au participat reprezentanţii autorităţilor locale şi ai societăţii civile, structurilor Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, unor instituţii economice şi financiare, clerului, cadre militare active şi în rezervă. La dezbateri, alături de cercetătorii ştiinţifici ai C.S.S.S., au luat parte şi unii invitaţi, printre care se numără: dr. ing. Mircea Perpelea, prefectul Judeţului Vâlcea, P.S. Gherasim Cristea, episcopul Râmnicului, gl. bg. Mihail Dumitrescu, preşedintele UN.C.M.R.R. Vâlcea „Gl. Magheru”, Dana Nedescu, redactor şef „Info plus”, Cristea Cumpănaşu, directorul redacţiei Vâlcea a ziarului „Oltul”. c) La Cercul Militar din Târgu Jiu, în ziua de 11 aprilie 2003, Centrul de Studii Strategice de Securitate şi Brigada 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă Teritorială “Gorj” au organizat masa rotundă cu tema “Securitatea naţională şi integrarea euroatlantică”. Discuţiile, caracterizate de un puternic spirit realist şi de o deosebită consistenţă ideatică, au fost moderate de gl. bg. conf. dr. Visarion Neagoe, Comandantul Bg. 4 Art. A.A. Mxt. Trt. “Gorj”, şi col. (r.) dr. Constantin Moştoflei, Directorul Adjunct al Centrului de Studii Strategice de Securitate. Alături de cercetătorii ştiinţifici ai Centrului de Studii Strategice de Securitate, la discuţii au participat şi reprezenaţi ai comunităţii locale: col. Dumitru Văduva, Comandant U.M. 01480 Târgu Jiu; col. Vasile Tâlvescu, Comandant C.J.J. Gorj; prof. Vasile Marinoiu, Muzeul Judeţean Gorj; Nicolae Călin, Consiliul Judeţean de Dezvoltare Economică; Traian Bărbulescu, Director TVR Craiova; Ovidiu Popescu, Redactor şef Radio Târgu Jiu; Laura Stoenescu, TV RCS, “Jurnalul Naţional”; Adriana Perşea, “Adevărul de Gorj” ş.a.m.d. Din dezbaterile organizate sub patronajul CSSS s-au desprins câteva concluzii semnificative: • Mediul de securitate al începutului de secol XXI este caracterizat prin: existenţa unui cadru organizaţional activ şi adaptabil, dar şi a unor noi tensiuni şi factori de risc generaţi de procesul de globalizare şi de suprapunerea acestuia cu tendinţele de regionalizare şi fragmentare; apariţia unor noi focare de conflict; posibilitatea reluării unor conflicte aflate, momentan, în stare latentă. • Concomitent cu readucerea în atenţia lumii internaţionale a rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, NATO şi UE îşi asumă noi responsabilităţi, ce decurg atât din sporirea numărului de membri, cât, mai ales, din schimbările intervenite în mediul internaţional de securitate. • Aderarea României la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană reprezintă două obiective fundamentale ale Strategiei de Securitate Naţională, ce atrag după sine un nou statut, dar şi o serie de noi obligaţii cărora ţara noastră trebuie să le răspundă cu eficienţă. • Reforma Armatei României reprezintă un proces complex şi dificil la a cărui finalizare trebuie să participe întreaga societate, nu numai sfera militară IMPACT a sa, STRATEGIC parteneriatul nr. dintre 1-2/2003 aceasta din urmă şi societatea civilă fiind 225

CRONOLOGIE<br />

subterane pentru producerea <strong>de</strong> arme chimice sau bacteriologice.<br />

Cei doi inspectori solicită prelungirea misiunii echipei cu alte<br />

câteva luni.<br />

10 martie<br />

– la Haga, în cadrul unei şedinţe a ONU se anunţă că proiectul<br />

Organizaţiei <strong>de</strong> realizare a unui referendum privind unificarea<br />

Ciprului a eşuat (li<strong>de</strong>rul turcilor ciprioţi, Rauf Denktash,<br />

s-a opus), ceea ce reduce şansele <strong>de</strong> primire a ţării în UE.<br />

11 martie<br />

– UE inaugurează prima reprezentanţă diplomatică în<br />

Cuba.<br />

– ONU inaugurează la Haga primul tribunal mondial permanent<br />

pentru crime <strong>de</strong> război – Curtea Penală Internaţională.<br />

14 martie<br />

– recent, ONU <strong>şi</strong>-a retras toţi observatorii care activau în<br />

zona <strong>de</strong>militarizată aflată la frontiera dintre Irak <strong>şi</strong> Kuweit, ca<br />

măsură preventivă.<br />

– George Papandreou, ministrul <strong>de</strong> Externe al Greciei (ţară<br />

ce <strong>de</strong>ţine preşedinţia UE), <strong>şi</strong> lordul George Robertson, secretarul<br />

general al NATO, semnează, la Atena, Acordul <strong>de</strong> Securitate<br />

NATO-UE.<br />

19 martie<br />

– în cadrul reuniunii Consiliului <strong>de</strong> Securitate al ONU,<br />

Rusia, Franţa <strong>şi</strong> Germania critică din nou intenţia SUA <strong>de</strong> a<br />

lansa un atac asupra Irakului. Declaraţii:<br />

• Ministrul rus <strong>de</strong> Externe, Igor Ivanov, afirmă că nici una<br />

dintre rezoluţiile ONU privind Irakul nu dă dreptul la utilizarea<br />

forţei împotriva Bagdadului.<br />

• Ministrul francez <strong>de</strong> Externe, Dominique <strong>de</strong> Villepin,<br />

avertizează că războiul împotriva Irakului va încuraja terorismul<br />

în zona Orientului Mijlociu.<br />

• Ministrul german <strong>de</strong> Externe, Joshka Fischer, apreciază<br />

că există încă posibilitatea unei <strong>de</strong>zarmări paşnice a Irakului,<br />

motiv pentru care Germania respinge atacul.<br />

19-20 martie<br />

– începe acţiunea armată a SUA <strong>şi</strong> a Coaliţiei internaţionale<br />

pentru înlăturarea ameninţării reprezentată <strong>de</strong> regimul dictatorial<br />

al lui Saddam Hussein la adresa securităţii internaţionale.<br />

20 martie<br />

– se pun bazele unei relaţii <strong>de</strong> cooperare între UE <strong>şi</strong> Rusia.<br />

Departamentul Cercetare Comunitară al Comisiei Europene<br />

informează că această cooperare are în ve<strong>de</strong>re <strong>şi</strong> participarea<br />

Rusiei la programul european <strong>de</strong> “Monitorizare globală a mediului<br />

<strong>şi</strong> securităţii”, ce vizează protecţia mediului <strong>şi</strong> monitorizarea,<br />

prin sisteme <strong>de</strong> observare specială din satelit, a eventualelor<br />

ameninţări la adresa stabilităţii europene. Parteneriatul spaţial<br />

va inclu<strong>de</strong> <strong>şi</strong> stabilirea compatibilităţii sistemelor euro-ruse <strong>de</strong><br />

navigare ale sateliţilor GALILEO <strong>şi</strong> GLONASS.<br />

– miniştrii <strong>de</strong> Finanţe din UE finalizează planul <strong>de</strong> măsuri<br />

pentru stoparea unei posibile recesiuni a economiei europene,<br />

cauzată <strong>de</strong> războiul din Irak. Banca Centrală Europeană <strong>de</strong>clarase<br />

că, dacă este nevoie, este gata să reducă dobânzile.<br />

- începe acţiunea armată a SUA <strong>şi</strong> Coaliţiei internaţionale<br />

pentru înlăturarea ameninţării reprezentată <strong>de</strong> regimul dictatorial<br />

al lui Saddam Hussein la adresa securităţii internaţionale.<br />

20-21 martie<br />

– la Bruxelles, în cadrul reuniunii Uniunii Europene, se<br />

încearcă relansarea Politicii Comune Externe <strong>şi</strong> <strong>de</strong> Securitate,<br />

evaluând impasul în care se află Organizaţia. Este semnat un<br />

document centrat pe: implicarea UE în campania umanitară în<br />

favoarea victimelor civile ale războiului Irakian, necesitatea<br />

garantării integrităţii teritoriale a ţării <strong>şi</strong> întărirea implicării<br />

europene în soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu. Cei 15<br />

subliniază că ONU trebuie să continue să aibă un rol central în<br />

timpul <strong>şi</strong> după actuala criză, pentru că posedă o experienţă unică<br />

în coordonarea asistenţei post-conflict. Pentru a prelua aceste<br />

atribuţii, ONU are nevoie <strong>de</strong> un mandat foarte clar, iar Costas<br />

Simitis, premierul grec, a confirmat că toate statele din Consiliul<br />

European, membre ale UNSC, vor vota în favoarea unui proiect<br />

<strong>de</strong> rezoluţie în acest sens: “Ceea ce se întâmplă în Irak este o<br />

paranteză care trebuie să se închidă <strong>şi</strong> să se revină în incinta<br />

singurului for care poate acorda legitimitate în astfel <strong>de</strong> situaţii<br />

- ONU”. Tot în şedinţa Consiliului European, Belgia, Franţa <strong>şi</strong><br />

Germania <strong>de</strong>cid să organizeze un summit, în aprilie 2003, fără<br />

Marea Britanie, <strong>de</strong>dicat <strong>de</strong>mersurilor <strong>de</strong> creare a unei Armate<br />

Europene, ce se va <strong>de</strong>sfăşura la nivel <strong>de</strong> miniştri ai Apărării.<br />

26 martie<br />

– reprezentanţii celor 7 state candidate la a<strong>de</strong>rare semnează<br />

Protocoalele <strong>de</strong> A<strong>de</strong>rare la NATO.<br />

– la cererea Ligii Arabe, ONU <strong>de</strong>zbate problema Irakului<br />

într-o reuniune politică <strong>de</strong> urgenţă. Este discutat un proiect <strong>de</strong><br />

rezoluţie privind ajutorul umanitar <strong>de</strong>stinat Irakului.<br />

– la reuniunea Parlamentului European, reprezentanţii<br />

statelor membre nu reuşesc să adopte nici o rezoluţie care să<br />

exprime punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al acestui for pe tema conflictului<br />

din Irak.<br />

28 martie<br />

– ONU adoptă, la New York, rezoluţia privind reluarea<br />

Programului Petrol pentru Hrană (Rezoluţia 1472). Cei doi<br />

li<strong>de</strong>ri europeni, Tony Blair <strong>şi</strong> Jaques Chirac, <strong>de</strong>clară că aplicarea<br />

acestei rezoluţii este prioritară pentru poporul irakian.<br />

30 martie<br />

– autorităţile irakiene resping noua Rezoluţie 1472 a ONU,<br />

<strong>de</strong>oarece consi<strong>de</strong>ră că documentul conferă exclusiv Secretarului<br />

General al Organizaţiei, Kofi Annan, autoritatea unică <strong>de</strong> a<br />

stabili noile <strong>de</strong>talii ale Programului Petrol pentru Hrană.<br />

31 martie<br />

– reprezentantul Comisiei Europene în Iordania, Robert van<br />

<strong>de</strong>r Meulen, <strong>de</strong>clară, conform Reuters, că UE este pregătită<br />

să aloce 327 miliar<strong>de</strong> EURO ajutor umanitar pentru poporul<br />

irakian.<br />

A.S.<br />

224 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!