Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ
defini rolul lor de o manieră îngustă şi, prin urmare, de
a fi mai puţin disponibili pentru alte sarcini care, în mod
obişnuit, se execută în armată. În acelaşi timp, ei încep
să se compare cu specialiştii, cu pregătire similară, din
alte domenii şi, ca urmare, să se simtă frustraţi că nu sunt
plătiţi la fel de bine ca aceştia, uitând că ei lucrează într-o
instituţie publică, finanţată de contribuabili şi nu într-una
privată. Într-o armată de profesie este foarte posibil să
apară două categorii de militari şi anume: combatanţii,
consecvenţi cu apărarea valorilor militare, şi “tehnicienii”
care se consideră mai mult specialişti decât militari. Pe
de altă parte, personalul militar profesionist suportă şi
presiunea familiei care îşi compară condiţiile de viaţă cu
familiile celor care lucrează în sectorul privat, care par a
avea un nivel de trai superior şi o mult mai mare stabilitate
a domiciliului; 5) raportul armată-societate. O armată de
profesie poate conduce, în timp, la atenuarea semnificativă
a spiritului de apărare al cetăţenilor ţării, la scăderea interesului
pentru profesia de militar, la considerarea serviciului
militar drept o profesie ca atâtea altele şi, prin extensie,
chiar a instituţiei militare, ca fiind asemenea oricărei alte
“întreprinderi” din societate. Efectuând serviciul militar
doar o parte a populaţiei ţării percepţia acestei instituţii
nu va mai fi, probabil, puternic pozitivă cum este în prezent.
Participarea la misiuni în exterior cu unele structuri
militare (concomitent cu îndeplinirea obligaţiilor tradiţionale)
va întări şi mai mult imaginea armatei de instituţie cu
sarcini specifice, dar care îşi părăseşte domeniul consacrat,
apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale
a ţării şi pentru a îndeplini sarcini ce îi revin ca element
constitutiv al unei alianţe politico-militare.
În concluzie, se poate afirma că profesionalizarea Armatei
României, în contextul integrării ţării în structurile
euro-atlantice, constituie o necesitate şi o condiţie sine qua
non a compatibilităţii şi interoperabilităţii ei cu celelalte
armate membre ale N.A.T.O. Principalele coordonate şi
parametrii ai procesului edificării unei armate naţionale
compatibile şi interoperabile cu armatele celorlalte state
membre ale Alianţei nord-atlantice se găsesc în Carta Albă
a Guvernului României. 13
Note
1
România-N.A.T.O., 1990-2002, Bucureşti, Editura A.I.S.M., 2002, pp. 27-80.
2
Spirit militar modern, număr special din 1994, pp. 3-24; 32-46.
3
Boene, Bernard et Martin, Michel Luis, Conscription & Armee de metier, Paris, S.A.S., 1991, pp. 16-17.
4
Carta Albă a Guvernului, Armata României 2010: reformă şi integrare euro-atlantică, Bucureşti, Editura Militară, 2000, p. 100.
5
Ibidem, pp. 1-98.
6
România-N.A.T.O. 1990-1992, Bucureşti, Editura A.I.S.M., pp. 154-164.
7
Alex Alexandrou, Richard Bartle and Richard Holmes – New People Strategies for the British Armed Forces, London, 2001.
8
Strategie et securite nr. 68/2001, pp. 126-127; nr. 72/2002, pp. 13-15; pp. 76-184; nr. 74/2002, anexa nr. 6.
9
Strategie et securite nr. 72/2002, pp. 124.
10
Boene, Bernard et Martin, Michel Luis, Conscription & Armee de metier, Paris, S.A.S., 1991, pp. 45-113.
11
Ibidem, pp. 114-128.
12
Alex Alexandrou, Richard Bartle and Richard Holmes – Human Resource Management in the British Armed Forces, London, 2001.
13
Carta Albă a Guvernului, Armata României 2010: reformă şi integrare euro-atlantică, Bucureşti, Editura Militară, 2000.
BIBLIOGRAFIE:
1. Alex Alexandrou, Richard Bartle and Richard Holmes – Human Resource Management in the British Armed Forces, London, 2001.
2. Alex Alexandrou, Richard Bartle and Richard Holmes – New People Strategies for the British Armed Forces, London, 2001.
3. Boene, Bernard et Martin, Michel Luis, Conscription & Armee de metier, Paris, S.A.S., 1991.
4. Carta Albă a Guvernului, Armata României 2010: reformă şi integare euro-atlantică, Bucureşti, Editura Militară, 2000.
5. România-N.A.T.O. 1990-2002, Bucureşti, Editura A.I.S.M., 2002.
6. Revue de l’OTAN, Edition web, vol. 48- nr. 2, 2000.
22 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003