Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

More documents

Recommendations

Info

NOTE DE LECTURĂ au crescut capacitatea forţelor Coaliţiei de a folosi şi de a face schimb de informaţii, dar şi de a împiedica adversarul să comunice cu forţele desfăşurate. Totuşi, cea mai importantă capabilitate de atunci a fost lovitura precisă: noile tehnologii de ghidare au făcut posibilă crearea muniţiei ce poate fi folosită cu mare precizie, cu ajutorul aeronavelor, al rachetelor de croazieră şi al artileriei. În timpul Războiului din Golf, au fost folosite 6.250 tone de astfel de muniţie, spre deosebire de 81.890 tone de bombe, ceea ce aruncă un semn de întrebare asupra viitorului logisticii. Aproximativ 90% din muniţia ghidată şi-a atins ţinta, în timp ce doar aproximativ 25% din bombe au fost eficiente. La fel de important a fost şi rolul jucat de sistemele sofisticate de supraveghere, recunoaştere şi strângere de date. Acestea includeau sisteme terestre, aeriene şi spaţiale ce erau deja testate, cât şi prototipuri (sistemul de avertizare şi control aerian E-3 Sentry, aeronava pentru strângere electronică a datelor RC-135, prototipul JSTARS etc.). O altă categorie era compusă din capacităţile spaţiale, militare şi comerciale, aparţinând Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Franţei şi Rusiei. Aceste mijloace asigurau forţelor Coaliţiei disponibilităţi de comunicare, navigaţie, supravieţuire, informaţii şi avertizare timpurie. Prin folosirea a circa 60 de sateliţi, forţele Coaliţiei puteau comunica în siguranţă şi schimba informaţii între unităţile terestre, navale şi aeriene pretutindeni în teatrul de luptă. Mai mult, aceste forţe erau capabile să localizeze şi să identifice ţintele cu o precizie remarcabilă, să călătorească prin deşertul irakian mai bine decât irakienii şi să găsească rapid trupele sinistrate datorită Sistemului de Poziţionare Globală (GPS). Nu trebuie uitate nici rachetele Patriot a căror menire era să intercepteze rachetele irakiene Scud şi despre care s-au scris şi se scriu în continuare multe. În concluzie, Războiul din Golf a ilustrat fidel tendinţele din sfera tehnologiei militare şi a constituit o experienţă plină de învăţăminte. Revenind la studiul lui David Read, acesta scria despre campania aeriană condusă de NATO în Iugoslavia şi Kosovo, în primăvara anului 1999, că a subliniat slăbiciunile majore ale Alianţei şi a reîntărit ideea că forţele americane sunt baza. Mai mult de 70% din puterea de foc şi peste 90% din bombardamentele de precizie au fost furnizate de aeronavele americane. Read afirmă că NATO încă are nevoie de o apărare mult mai eficientă şi mult mai concentrată astfel încât membrii europeni să poată participa la toată gama de operaţiuni în care NATO se poate angaja. NATO s-a confruntat întotdeauna cu problemele împărţirii responsabilităţilor şi interoperabilităţii, dar extraordinara capacitate a SUA de a investi în tehnologii militare de ultimă generaţie le face să se afle în fruntea tuturor celorlalţi aliaţi. Una din principalele preocupări ale americanilor este că revoluţia în domeniul militar va crea o situaţie în care SUA sunt din ce în ce mai incapabile să acţioneze alături de aliaţii lor din cauza discrepanţei tehnologice. SUA rămân angajate faţă de pacea şi securitatea Europei, însă nu doresc implicarea în fiecare problemă europeană de securitate. Read consideră că americanii ar dori ca aliaţii europeni să împărtăşească responsabilităţile în toate domeniile, în timp ce viziunea Europei este uşor diferită 10 , în sensul că aceasta din urmă consideră că aduce o contribuţie substanţială la NATO subestimată de SUA. Una dintre concluziile lui Read este că deja a început o nouă revoluţie militară şi că cel puţin una dintre tehnologiile care acum se dezvoltă va schimba natura războiului. SUA vor continua să fie în frunte cel puţin în viitorul previzibil. RMA nu este un panaceu şi nici nu va garanta vreodată că va fi încununată de succes, dar în momentul de faţă aliaţii nu pot decât să exploateze noile tehnologii cu scopul îmbunătăţirii eficienţei forţelor. Armamentul şi sistemele rezultate din RMA vor fi folosite, fără îndoială, atât în operaţiuni la scară largă, de înaltă intensitate, cât şi în operaţiuni la nivel restrâns. Cerinţele impuse de RMA se referă în special la resurse şi pentru mulţi, inclusiv pentru membrii NATO, costul implicării într-o astfel de revoluţie poate fi mult prea mare. În ciuda acestora, cu ajutorul unei strategii care integrează capabilităţile de nişă, NATO poate promova modernizarea concomitent cu păstrarea rolului principal în securitatea şi stabilitatea euro-atlantică. O strategie referitoare la capabilităţile de nişă va întări Alianţa, dar numai dacă se va baza pe adoptarea selectivă a noilor tehnologii, concepte operaţionale, doctrinale şi organizaţionale. Erik Peterson, vice-preşedinte şi director de program al Centrului de Studii Strategice şi Internaţionale, este de acord cu David Read, afirmând că actuala revoluţie americană în domeniul militar creează o discrepanţă în materie de capabilităţi între SUA şi aliaţii europeni 11 . Această RMA este condusă de tehnologie, nu de ameninţare, iar “ingredientele-cheie” sunt: strângerea de informaţii hi-tech, războiul informaţional şi lovirea sateliţilor în spaţiu. Rusia, China şi chiar Europa sunt lăsate în urmă. O consecinţă importantă pentru NATO va fi “diviziunea muncii”, SUA asigurând sprijin hi-tech şi europenii, în special Marea Britanie şi Franţa, asigurând trupe terestre. Progresele semnificative ale tehnologiei militare schimbă chiar natura războiului viitorului. Această nouă tehnologie promite să înzestreze forţele moderne cu o conştientizare situaţională fără precedent, fiind astfel capabile să descopere şi să distrugă orice ţintă, înainte să poată fi ameninţate. Aceste tehnologii sunt aplicabile întregului spectru de conflicte, de la războiul interstatal regional şi până la conflictul de intensitate redusă, cum ar fi operaţiunile de sprijin al păcii. De asemenea, ele vor fi disponibile şi adversarilor, şi, deşi s-ar putea să nu dispună de ultima generaţie de arme, ţările sărace sau actorii nonstatali vor avea capabilităţi mult mai eficiente. Adversarii care posedă numai tehnologie învechită vor găsi 218 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003
NOTE DE LECTURĂ metode de combatere indiferent de superioritatea tehnică a forţelor moderne. În consecinţă, progresele tehnologice trebuie acompaniate de noi concepte doctrinale. Această schimbare tehnologică nu este o revoluţie pe termen scurt, ci un proces de durată, care va necesita investiţii în modernizarea permanentă a forţelor. Modernizarea forţelor implică şi dificultăţi, precum menţinerea interoperabilităţii dintre SUA şi partenerii europeni într-o manieră optimă. Această modernizare continuă va fi realizată nu numai prin intermediul sporirii capabilităţilor existente, ci şi prin schimbarea acestora, deşi costurile nu pot fi calculate cu exactitate. Astfel, marile forţe mecanizate vor fi depăşite şi vor fi înlocuite de forţe mai mici, mai uşoare şi mult mai agile, bazate pe o nouă doctrină şi o nouă structură organizaţională. În concluzie, tehnologiile avansate trebuie văzute ca o oportunitate pentru aliaţi şi partenerii lor. (va urma) A.S. şi C.B. NOTE 1 Ibrügger, Lothar, The Revolution in Military Affairs, Special Report, Science and Technology Committee, NATO Parlamentary Assembly, 1998. 2 Apud McKitrick, Jeffery; Blackwell, James; Littlepage, Fred; Kraus, Georges; Blanchfield, Richard; Hill, Dale, The Battlefield of the Future – 21 st Century Warfare Issues, Air University, Cap. 3, p. 1, 1995. 3 Sullivan, Gordon L.; Dubik, James M., Land Warfare in the 21 st Century, Strategic Studies Institute, 1993. 4 Apud Hays, Peter L., What is Spacepower and Does It Constitute a Revolution in Military Affairs?, http://www.usafa.af.mil/inss/OCP/ OCP421.pdf. 5 McKitrick, Jeffery; Blackwell, James; Littlepage, Fred; Kraus, Georges; Blanchfield, Richard; Hill, Dale; Kim, Robert; Jacobson, Mark; Moyle, John; Kenney, Stevem, The Revolution in Military Affairs, http://www.airpower.maxwell.af.mil/airchronicles/battle/chp3.html 6 Berry, Nicholas, The Revolution in Military Affairs (RMA) Is Not Only about High-Tech Weapons, Center for Defense Information, august 2000, http://www.cdi.org/asia/fa081600.html. 7 Young, Thomas-Durell, The Revolution in Military Affairs and Coalition Operations: Potential Problem Areas and Solutions, Center for Civil-Military Relations, Naval Postgraduate School US-Monterey, http://idun.itsc.adfa.edu.au/ADSC/RMA/RMAPAPERS/Young.htm 8 Read, David W., The Revolution in Military Affairs: NATO’s Need for a Niche Capability Strategy, http://www.journal.dnd.ca/legacy/vol1/ no3_e/revolution_e/rev2_e.html 9 Ibrügger, Lothar, op. cit., 1998. 10 Apud Can Europe Keep Up With the Revolution in Military Affairs?, RUSI Journal, vol. 144, nr. 2 (aprilie/mai 1999), p. 49. 11 Peterson, Erik, NATO Threatened by Spectre of Strategic Disconnect between US and European Partners, 2000, http://www.weforum. org/site/knowledgenavigator.nsf/content/NATO%20threatened%20by%20spectre%20of%20strategic%20disconnect% 20between%20 US%20and%20 European%20partners. Ion Dragoman – “Actele autorităţilor militare. Doctrină. Legislaţie. Regim juridic. Jurisprudenţă. Legalitate. Control” (Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003) Lucrarea prof. dr. Ion Dragoman reprezintă rezultatul activităţii de cercetare ştiinţifică întreprinsă de autor în cadrul pregătirii prin doctorat la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, sub îndrumarea ştiinţifică a prof. dr. Antonie Iorgovan. În cadrul procesului de pregătire a României pentru integrarea europeană şi euro-atlantică, un punct foarte important este reprezentat de necesitatea reelaborării unei doctrine militare româneşti şi a regândirii unor paradigme din domeniul legislaţiei româneşti privitoare la apărarea naţională. În acest sens, demersul autorului se focalizează pe argumentarea faptului că, pornind de la tradiţia românească în materie de legislaţie militară şi drept public, este necesară o armonizare a spiritului istoric românesc cu exigenţele impuse de democraţie. Lucrarea îşi propune să studieze eficacitatea forţelor armate într-o societate în schimbare prin analizarea impactului dreptului administrativ asupra perfecţionării activităţii autorităţilor militare. Autorul porneşte de la următoarele premise: - existenţa în cadrul fenomenului militar a unei importante laturi juridice şi administrative; - apărarea naţională reprezintă unul din marile servicii publice ale administraţiei de stat; IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003 219
Page 1 and 2:
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ST
Page 3 and 4:
CUPRINS ARGUMENT UN NOU „IMPACT
Page 5 and 6:
CONTENTS ARGUMENT - A new “Impact
Page 7 and 8:
ARGUMENT UN NOU „IMPACT…” Pro
Page 9 and 10:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ Arm
Page 11 and 12:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ per
Page 13 and 14:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ Rom
Page 15 and 16:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ can
Page 17 and 18:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ Pro
Page 19 and 20:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ mă
Page 21 and 22:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ urm
Page 23 and 24:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ The
Page 25 and 26:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ are
Page 27 and 28:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ Nou
Page 29 and 30:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ Pla
Page 31 and 32:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ ris
Page 33 and 34:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ At
Page 35 and 36:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ În
Page 37 and 38:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ alt
Page 39 and 40:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ de
Page 41 and 42:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ nu
Page 43 and 44:
ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ dem
Page 45 and 46:
GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRA
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
precum şi utilizarea personalului
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ. PACE
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI Religii
Page 153 and 154:
ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI - Kazah
Page 155 and 156:
ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI dintre
Page 157 and 158:
ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI din gen
Page 159 and 160:
ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI ington;
Page 161 and 162:
ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI din R.
Page 163 and 164:
INTERVIU General de brigadă Ion Ci
Page 165 and 166:
PUNCTE DE VEDERE Summit-ul de la Pr
Page 167 and 168: PUNCTE DE VEDERE o asociaţie de na
Page 169 and 170: PUNCTE DE VEDERE Liderul social în
Page 171 and 172: PUNCTE DE VEDERE patronatul; confru
Page 173 and 174: PUNCTE DE VEDERE În acest tip de m
Page 175 and 176: PUNCTE DE VEDERE scopului militar.
Page 177 and 178: PUNCTE DE VEDERE lui aplicării unu
Page 179 and 180: PUNCTE DE VEDERE varii motive, ceea
Page 181 and 182: PUNCTE DE VEDERE Analiza de potenţ
Page 183 and 184: PUNCTE DE VEDERE securităţii naţ
Page 185 and 186: PUNCTE DE VEDERE Conflictul armat
Page 187 and 188: PUNCTE DE VEDERE mâinile şi picio
Page 189 and 190: PUNCTE DE VEDERE ca un factor de in
Page 191 and 192: EVENIMENT STRATEGIC irakiană a ră
Page 193 and 194: EVENIMENT STRATEGIC negocia o capit
Page 195 and 196: AGENDA NATO expansionismului Moscov
Page 197 and 198: AGENDA NATO garantarea şi promovar
Page 199 and 200: AGENDA NATO pentru detensionarea si
Page 201 and 202: AGENDA NATO împotriva acestuia, de
Page 203 and 204: AGENDA NATO Alături de aceste aspe
Page 205 and 206: AGENDA NATO 80 de nave de diferite
Page 207 and 208: AGENDA NATO NATO - dinamică 2002 R
Page 209 and 210: AGENDA NATO o preocupare constantă
Page 211 and 212: AGENDA NATO cultivat o anumită amb
Page 213 and 214: AGENDA NATO Ministrului rus al Apă
Page 215 and 216: NOTE DE LECTURĂ operaţia la timp
Page 217: NOTE DE LECTURĂ mult mai important
Page 221 and 222: NOTE DE LECTURĂ MApN; Gheorghe Vă
Page 223 and 224: CRONOLOGIE Vladimir Voronin declara
Page 225 and 226: CRONOLOGIE DIN ACTIVITATEA CENTRULU
show all

Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?