Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ... Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

13.09.2015 Views

AGENDA NATO c) Intensificarea dialogului politic bilateral, prin consultări fructuoase în cadrul vizitelor de nivel la Washington şi Bucureşti. Astfel, s-au înregistrat: vizita oficială la Washington a ministrului Afacerilor Externe al României, dl. Andrei Pleşu (21-26 aprilie 1998); vizita la Bucureşti a secretarului de stat american, dna Madeleine Albright (22 iunie 1999); vizita oficială în SUA a preşedintelui României, dl. Emil Constantinescu (15-22 iulie 1998); vizita în SUA a dlui Petre Roman, ministrul Afacerilor Externe al României (24-28 ianuarie 2000); vizita la Bucureşti a dlui Thomas Pickering, subsecretar de stat pentru afaceri politice (3 februarie 2000); vizita în SUA (Washington, New York, Chicago) a dlui Mugur Isărescu, primul-ministru al României (22-26 mai 2000); vizita în SUA a dlui Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe al României (28 ianuarie-3 februarie 2001); vizita în SUA a dlui Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe al României (6-9 mai 2001); vizita în SUA a dlui Ioan Mircea Paşcu, ministrul Apărării Naţionale al României (9-15 iunie 2001); vizita dlui Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe al României (1-3 august 2001); vizita în SUA a dlui Adrian Năstase, primul-ministru al României (31 octombrie-3 noiembrie 2001); vizita în SUA a dlui Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe al României (4-5 februarie 2002); vizita în SUA a dlui Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe al României (24 iulie-7 august 2002); vizita în România a dlui George W. Bush, preşedintele SUA (23 noiembrie 2002) etc. Întâlnirile preşedintelui Ion Iliescu şi ale prim-ministrului Adrian Năstase cu înalte oficialităţi ale SUA au avut un rol esenţial în aşezarea pe temelii solide a dialogului şi cooperării la nivel superior, semnificativ amplificată în perioada 2001-2003, cu aportul direct al ambasadorului SUA la Bucureşti, dl M. Guest (specialist cunoscut în probleme est-europene). d) Sprijinirea procesului de reformă din România şi încurajarea cooperării economice bilateriale - stimularea comerţului bilateral (peste 1 miliard de dolari la 30.11.2002, comparativ cu 550 milioane în 1996, anul anterior lansării Parteneriatului) şi creşterea investiţiilor americane în România (716 milioane dolari la 30.11.2002, SUA ocupând locul 3 în ierarhia investitorilor străini în România); administraţia SUA şi cercurile de afaceri de peste Ocean manifestă în timpul din urmă un interes sporit pentru investiţiile în România, cu precădere în sectoarele energetic şi IT. - Acordarea de către SUA a unui volum semnificativ de asistenţă nerambursabilă pentru promovarea reformei politico-economice (peste 350 de milioane dolari); - Organizarea de seminarii şi conferinţe vizând promovarea relaţiilor economice bilaterale şi prezentarea către potenţiali investitori americani a oportunităţilor oferite de economia românească, inclusiv prin implicarea diasporei române din SUA (“Romanian-American Business Network”), “România 2000: Forumul de investiţii americane”, “US-Romania Business Roundtable”); - Amplificarea colaborării în domeniul tehnologiei informaţiilor, domeniu în care România se bucură de un prestigiu real. e) Progresele în dezvoltarea cooperării militare bilaterale, cu accent pe pregătirea şi adaptarea forţelor armate române la standardele NATO, în vederea realizării interoperabilităţii cu trupele Alianţei Nord- Atlantice: - colaborarea deosebită în războiul împotriva terorismului (acţiunea trupelor române în Afghanistan); - intensificarea cooperării bilaterale în realizarea reformei sistemului militar românesc, inclusiv prin realizarea unui studiu de evaluare a forţelor armate române, coordonat de Departamentul Apărării al SUA; - Semnarea Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România (20 octombrie 2001); - Lărgirea activităţilor din cadrul Parteneriatului pentru Pace (PpP), prevăzute în programul de lucru al PpP pentru România pentru perioadele 1998-1999 şi 2000- 2001; - Numirea unor ofiţeri români în cadrul personalului Consiliului de Coordonare a PpP; - Deschiderea la Bucureşti a unui oficiu pentru cooperare în domeniul Apărării. Adâncirea cooperării militare româno-americane – stimulată de activitatea perseverentă a înaltei conduceri politico-miliare, în frunte cu dl. Ioan Mircea Paşcu, ministru al Apărării Naţionale şi dl. general Mihail Popescu, şef al Statului Major General – reprezintă un aport marcant la întărirea securităţii României, a stabilităţii regionale şi un demers de valoare deosebită în direcţia deplinei integrări euro-atlantice. f) Consolidarea securităţii regionale şi sub-regionale. România a susţinut reglementările de pace din fosta Iugoslavie (iniţiative SUA, NATO, UE şi ONU) şi programele lansate de Washington pentru dezvoltarea cooperării regionale. - realizarea de consultări pe teme privind evoluţiile sud-est europene, inclusiv pentru impulsionarea procesului de democratizare a Serbiei şi conectarea acestei ţări la sistemul de valori specific comunităţii statelor democratice; - stabilirea unui mecanism de consultări bilaterale axate pe problematica OSCE, în perioada deţinerii de către România, în 2001, a preşedinţiei în exerciţiu a organizaţiei europene; - stabilirea, în timpul preşedinţiei româneşti la OSCE, a unui mecanism eficient de colaborare OSCE-NATO-UE 198 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

AGENDA NATO pentru detensionarea situaţiei din Macedonia; - susţinerea, de către partea americană, a finanţării proiectelor româneşti prezentate în cadrul Pactului de Stabilitate în Sud-Estul Europei. g) Dezvoltarea unei strategii coerente pentru prevenirea imigraţiei şi traficului ilegal de persoane, a traficului şi consumului ilicit de droguri, a terorismului şi a proliferării armamentelor (în special a celor de distrugere în masă) prin: - lansarea unor proiecte de modernizare a serviciului vamal şi a sistemului de licenţiere a exporturilor româneşti sub egida Iniţiative de Cooperare Sud-Est Europene; - semnarea Acordului privind contracararea proliferării armelor de distrugere în masă (Washington, 30 martie 1998); - semnarea Acordului de asistenţă juridică în materie penală (mai 1999); - cooperarea bilaterală privind crearea la Bucureşti a Centrului SECI pentru cooperare regională împotriva crimei organizate şi a corupţiei; - organizarea conferinţei statelor din zonă privind combaterea corupţiei; - continuarea colaborării între instituţii cu competenţe în domeniile ordinii publice, justiţiei şi finanţelor; - organizarea la Bucureşti, la 21 mai 2001, a Conferinţei consultative regionale pentru combaterea imigraţiei ilegale şi traficului de persoane, acţiune realizată cu sprijin american; - semnarea “Scrisorii de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind asistenţa în domeniul combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri” (3 iulie 2001). Vizita în România a domnului George W. Bush, preşedintele SUA (23 noiembrie 2002), marchează începutul unei noi etape în relaţiile bilaterale româno-americane. Desfăşurată imediat după Summit-ul NATO de la Praga, unde România a fost invitată să adere la Alianţă, vizita a evidenţiat nivelul deosebit al colaborării româno-americane, precum şi încrederea de care se bucură România din partea SUA. * Parteneriatul Strategic SUA-România, ca şi invitarea ţării noastre în NATO, aduc ambele state în poziţia de aliate, de fapt şi în curând şi de drept. Se împlineşte astfel, atât o aspiraţie tradiţională a românilor, cât şi un obiectiv important în prezenta şi imediat viitoarea arhitectură europeană de securitate; practic, alianţa cu SUA, aderarea efectivă la NATO şi integrarea în UE – pilon al Occidentului – vor asigura naţiunii române o situaţie unică în istoria sa modernă şi anume cadrul de securitate şi sprijinul politic, economic şi tehnologic absolut necesar în vederea sincronizării cu procesele dezvoltării post industriale şi globalizării. IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003 199

AGENDA NATO<br />

pentru <strong>de</strong>tensionarea situaţiei din Macedonia;<br />

- susţinerea, <strong>de</strong> către partea americană, a finanţării<br />

proiectelor româneşti prezentate în cadrul Pactului <strong>de</strong><br />

Stabilitate în Sud-Estul Europei.<br />

g) Dezvoltarea unei strategii coerente pentru prevenirea<br />

imigraţiei <strong>şi</strong> traficului ilegal <strong>de</strong> persoane, a traficului <strong>şi</strong><br />

consumului ilicit <strong>de</strong> droguri, a terorismului <strong>şi</strong> a proliferării<br />

armamentelor (în special a celor <strong>de</strong> distrugere în masă)<br />

prin:<br />

- lansarea unor proiecte <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare a serviciului<br />

vamal <strong>şi</strong> a sistemului <strong>de</strong> licenţiere a exporturilor româneşti<br />

sub egida Iniţiative <strong>de</strong> Cooperare Sud-Est Europene;<br />

- semnarea Acordului privind contracararea proliferării<br />

armelor <strong>de</strong> distrugere în masă (Washington, 30 martie<br />

1998);<br />

- semnarea Acordului <strong>de</strong> asistenţă juridică în materie<br />

penală (mai 1999);<br />

- cooperarea bilaterală privind crearea la Bucureşti<br />

a <strong>Centrul</strong>ui SECI pentru cooperare regională împotriva<br />

crimei organizate <strong>şi</strong> a corupţiei;<br />

- organizarea conferinţei statelor din zonă privind<br />

combaterea corupţiei;<br />

- continuarea colaborării între instituţii cu competenţe<br />

în domeniile ordinii publice, justiţiei <strong>şi</strong> finanţelor;<br />

- organizarea la Bucureşti, la 21 mai 2001, a Conferinţei<br />

consultative regionale pentru combaterea imigraţiei<br />

ilegale <strong>şi</strong> traficului <strong>de</strong> persoane, acţiune realizată cu sprijin<br />

american;<br />

- semnarea “Scrisorii <strong>de</strong> Înţelegere între Guvernul<br />

României <strong>şi</strong> Guvernul Statelor Unite ale Americii privind<br />

asistenţa în domeniul combaterii traficului <strong>şi</strong> consumului<br />

ilicit <strong>de</strong> droguri” (3 iulie 2001).<br />

Vizita în România a domnului George W. Bush, preşedintele<br />

SUA (23 noiembrie 2002), marchează începutul<br />

unei noi etape în relaţiile bilaterale româno-americane.<br />

Desfăşurată imediat după Summit-ul NATO <strong>de</strong> la Praga,<br />

un<strong>de</strong> România a fost invitată să a<strong>de</strong>re la Alianţă, vizita a<br />

evi<strong>de</strong>nţiat nivelul <strong>de</strong>osebit al colaborării româno-americane,<br />

precum <strong>şi</strong> încre<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> care se bucură România<br />

din partea SUA.<br />

*<br />

Parteneriatul Strategic SUA-România, ca <strong>şi</strong> invitarea<br />

ţării noastre în NATO, aduc ambele state în poziţia <strong>de</strong> aliate,<br />

<strong>de</strong> fapt <strong>şi</strong> în curând <strong>şi</strong> <strong>de</strong> drept. Se împlineşte astfel,<br />

atât o aspiraţie tradiţională a românilor, cât <strong>şi</strong> un obiectiv<br />

important în prezenta <strong>şi</strong> imediat viitoarea arhitectură<br />

europeană <strong>de</strong> securitate; practic, alianţa cu SUA, a<strong>de</strong>rarea<br />

efectivă la NATO <strong>şi</strong> integrarea în UE – pilon al Occi<strong>de</strong>ntului<br />

– vor asigura naţiunii române o situaţie unică în<br />

istoria sa mo<strong>de</strong>rnă <strong>şi</strong> anume cadrul <strong>de</strong> securitate <strong>şi</strong> sprijinul<br />

politic, economic <strong>şi</strong> tehnologic absolut necesar în ve<strong>de</strong>rea<br />

sincronizării cu procesele <strong>de</strong>zvoltării post industriale <strong>şi</strong><br />

globalizării.<br />

IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003<br />

199

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!