Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

AGENDA NATO
nale, precum şi afirmării independenţei statelor naţionale
şi a raporturilor de bună vecinătate între ele. În egală
măsură, nord-americanii au şi meritul de a fi încurajat
reglementarea raporturilor dintre est-europeni şi F. Rusă,
într-un spaţiu atât de dramatic încercat de istorie (ocupaţii
militare, deportări staliniste, dispute etno-religioase,
activităţi iredentiste etc.). La nivel global, Washington-ul
promovează o viziune unitară, democratică, de parteneriat
asupra relaţiilor internaţionale.
Obiectivul principal al politicii externe al SUA
rămâne, în perspectiva mileniului trei, păstrarea şi consolidarea
rolului de lider mondial. În vederea realizării
acestui deziderat, principalele obiective ale strategiei
naţionale de securitate sunt:
a) Consolidarea securităţii naţionale ce are în vedere
menţinerea unei capacităţi militare capabile să intervină în
punctele de conflict regional care lezează interesele SUA
şi ale aliaţilor, să constituie o prezenţă credibilă în afara
graniţelor SUA, să contribuie la operaţiile multilaterale
de menţinere a păcii şi să sprijine combaterea terorismului
şi a traficului de droguri. Din 2001, SUA conduc ferm
lupta împotriva terorismului internaţional. De asemenea,
se acordă atenţie eforturilor privind controlul proliferării
armelor de distrugere în masă, precum şi întăririi protecţiei
împotriva efectelor lor.
b) Promovarea prosperităţii naţionale depinde de:
sporirea competitivităţii produselor americane (prin reducerea
deficitului bugetar, investiţii în ştiinţă şi tehnologie,
sprijinirea integrării sectoarelor industriei civile şi
militare, perfecţionarea structurii informaţionale şi a
altor infrastructuri vitale, îmbunătăţirea pregătirii forţei
de muncă); consolidarea coordonării macroeconomice
în cadrul Grupului celor 7; intensificarea accesului pe
pieţele externe (prin strategii de export şi programe adecvate
de susţinere, liberalizarea controlului exporturilor,
dezvoltarea cooperării în cadrul NAFPTA, World Trade
Organization, APEC, Planul de acţiune Osaka, Agenda
Transatlantică, OECD); asigurarea securităţii energetice
privind accesul neîngrădit la resurse externe; promovarea
dezvoltării susţinute în afara graniţelor prin programe
de asistenţă axate pe dezvoltarea economică, protejarea
mediului înconjurător, populaţie şi sănătate, întărirea
democraţiei etc.
c) Promovarea democraţiei prin conlucrarea cu
fostele ţări comuniste est-europene şi cu noile state independente
din spaţiul ex-sovietic în direcţia consolidării
proceselor democratice vizând construirea unor societăţi
libere, bazate pe principiile economiei de piaţă şi a respectului
pentru drepturile omului în aceste ţări.
d) Combaterea noilor riscuri se referă la contracararea
proliferării armelor de distrugere în masă, reducerea
arsenalului nuclear existent, interzicerea totală a
testelor nucleare. Combaterea terorismului internaţional a
reclamat dezvoltarea unei strategii naţionale de luptă împotriva
terorismului, precum şi anihilarea unor obiective
ale teroriştilor în Afghanistan şi în alte zone ale lumii. De
asemenea, se au în vedere riscurile privind infrastructura
SUA, ca terorismul cibernetic şi biologic şi armele chimice.
e) Consolidarea alianţelor şi edificarea de parteneriate
se realizează prin:
- edificarea unui NATO lărgit şi consolidat în scopul
asigurării unei Europe mai stabile şi mai democratice şi
a unei Rusii pe deplin integrate;
- consolidarea alianţelor de securitate cu Japonia şi
Coreea de Sud;
- edificarea unei relaţii mai constructive cu China prin
promovarea unei politici vizând implicarea mai activă a
acesteia în sfera relaţiilor politice internaţionale, precum
şi prin promovarea unui dialog sincer asupra drepturilor
omului, securităţii şi comerţului;
- extinderea relaţiilor comerciale şi consolidarea
democraţiei în Asia şi America Latină;
- edificarea de parteneriate cu Africa.
f) Promovarea extinderii prosperităţii se axează pe:
deschiderea pieţelor externe prin intermediul NAFTA,
GATT şi al altor peste 270 de acorduri de comerţ liber;
abordarea crizelor economice globale prin coordonarea
eforturilor de sprijinire a statelor afectate şi, totodată,
prin stimularea dezvoltării globale; coordonarea eforturilor
vizând stabilirea cadrului comercial şi financiar
global al economiei secolului al XXI-lea, de care vor
beneficia cetăţenii tuturor statelor.
În privinţa contracarării şi gestionării crizelor
regionale şi locale se înregistrează astăzi o dezbatere
intensă de ambele maluri ale Atlanticului şi Pacificului,
precum şi tensiuni politico-diplomatice mai mult
sau mai puţin semnificative. Actuala administraţie
nord-americană şi aliaţii săi (Marea Britanie, Italia,
Spania şi alte zeci de state mici şi mijlocii) susţin ideea
că ameninţările actuale şi de perspectivă trebuie abordate
prin măsuri preventive de eliminare a factorilor
internaţionali de risc, implicit prin acţiuni militare (ca
în cazul Irakului); Franţa, Germania, F. Rusă şi China
etc. scot în evidenţă necesitatea folosirii mecanismelor
tradiţionale (ONU), cunoscute însă pentru îndoielnica
lor eficacitate (post-conflict). Dezbaterea fiind în curs,
există toate premisele să se ajungă la o concluzie de
convergenţă între SUA, aliaţii şi partenerii lor.
Dacă SUA au interese globale, continentale, regionale
şi naţionale, România trebuie să se centreze,
prioritar, pe promovarea intereselor sale naţionale şi
regionale; fără îndoială afirmarea lor nu poate face
abstracţie de tendinţele continentale europene sau de
cele globale.
Interesele naţionale ale României se fundamentează pe:
196 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003