Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

PUNCTE DE VEDERE
Analiza de potenţial în studiul de securitate
Alina MACOVEI
Dezbaterile asupra surselor şi potenţialului 1 de securitate
(ce generează un anumit tip de superioritate,
adică, spus într-o formă concentrată, putere), precum şi
asupra tipurilor de securitate căutate de state, corporaţii,
grupuri sociale, indivizi sunt, în prezent, destul de largi
şi aprinse.
1. Structuri şi potenţialuri de securitate
Analiza structurii de securitate, fie că se referă la o comunitate
restrânsă, fie la societatea mondială din perioada
actuală, trebuie să surprindă răspunsul la întrebările: Ce
ameninţări sunt avute în vedere? Ce preţ trebuie plătit
sau în ce condiţii este asigurată securitatea? Aceasta dacă
luăm în considerare factorii generatori de securitate.
Privite însă dintr-o altă perspectivă, şi anume din cea a
“consumatorilor” de securitate, întrebările ar fi puţin
diferite, şi anume: Unde caută mai multă securitate un
actor (stat/corporaţie/grup social/individ)? Câtă securitate
este asigurată şi în ce condiţii?
Structura de securitate actuală păstrează încă statul ca
actor principal al autorităţii politice. Statul nu există însă
într-un mediu de izolare, ci se manifestă alături de alte
state, de alţi actori pe scena internaţională, astfel încât
relaţiile dintre state au o importanţă deosebită pentru
arhitectura de securitate în genere. Astfel, potrivit lui B.
Buzan (specialist în relaţii internaţionale), “statele sunt
obiectul principal de referinţă al securităţii, întrucât ele
constituie atât cadrul ordinii, cât şi sursa cea mai înaltă
de autoritate guvernamentală.” 2
Putem identifica mai multe problematici ce trebuie
avute în atenţie, în acest sens:
- dacă asigurarea securităţii variază, în funcţie de natura
statelor individuale, care sunt “jucătorii” în acest sistem
politic internaţional?;
- posibilitatea şi modalitatea în care ar putea fi afectată
arhitectura sistemului de securitate de schimbările tehnologice,
îndeosebi de cele legate de potenţialul militar al
respectivelor state;
- semnificaţiile relaţiilor interstatale; în speţă, relevanţa
IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003
structurii de securitate, din punctul de vedere al unui actor
statal oarecare, dacă există multe state mici sau două
state dominante, ori (posibil) un oligopol format din mari
puteri. Deşi această problemă este considerată de către unii
analişti sau comentatori din sfera relaţiilor internaţionale
drept un subiect suficient dezbătut, se poate afirma că îşi
păstrează încă relevanşa şi actualitatea.
Sintetizând, credem că toate aceste problematici
sunt elemente ce pot fi incluse în cadrul unui “joc” al
potenţialului de securitate.
Care ar fi aceste tipuri de potenţial?
Unii specialişti (printre care şi B. Buzan) identifică
o serie de factori aparţinând unui număr de cinci domenii
principale ce pot genera potenţialul de securitate al
colectivităţilor umane. Aceste domenii sunt: cel militar,
cel politic, cel economic, cel social şi cel de mediu.
“Vorbind în general, securitatea militară priveşte
interacţiunea dublă a capacităţilor statului de ofensivă
şi defensivă armată, şi percepţia statelor, fiecare despre
intenţiile celuilalt. Securitatea politică se referă la stabilitatea
organizaţională a statelor, a sistemelor de guvernare şi
a ideologiilor care le legitimizează. Securitatea economică
priveşte accesul la resurse, finanţe şi pieţe necesar pentru
a susţine un nivel acceptabil de bunăstare şi de putere a
statului. Securitatea socială se preocupă de capacitatea de
susţinere, în limitele unor condiţii de evoluţie acceptabile,
a elementelor tradiţionale de limbă, cultură, identitate şi
obiceiuri culturale şi religioase. Securitatea mediului se
referă la menţinerea biosferei locale şi planetare, ca suport
esenţial de care depind toate acţiunile oamenilor.” 3
Mai mult, B. Buzan spune că aceste sectoare nu se
manifestă izolat unul de celălalt, ci “fiecare defineşte un
punct central în cadrul problematicii securităţii, ca şi un
mod de a ordona priorităţile, dar toate sunt întreţesute
într-o strânsă reţea de ţesături”. 4
Lucrările de specialitate descriu însă şi subtipuri de
potenţial, precum:
- potenţial geopolitic şi geostrategic;
- potenţial uman (resursa umană ocupând un loc central);
181