Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

PUNCTE DE VEDERE
de SUA în asemenea operaţii.
Înaintea reuniunii de la Praga, Pierre Hassner aprecia
că SUA şi aliaţii ei din Europa Occidentală s-ar afla pe
poziţii diametral opuse în problema păcii şi războiului.
Pe de o parte, preşedintele George W. Bush a declarat
război terorismului global, iar pe de altă parte, UE susţine
constant apelul la soluţiile diplomatice.
Evaluarea consecinţelor hotărârilor adoptate la Praga
trebuie corelată cu evaluarea similară a momentului Copenhaga,
din 12-14 decembrie 2002. Integrarea a încă 10
ţări europene – Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania,
Malta, Polonia, Slovenia şi Ungaria – a definit un spaţiu
geostrategic, demografic şi economic de primă mărime.
Începând cu 1 mai 2004, peste 450 milioane de europeni
vor fi definiţi de aceeaşi monedă şi aceleaşi aspiraţii
de unitate şi dezvoltare. Din aceste considerente, UE, cea
mai importantă entitate economică a lumii, va insista ca
problemele ei de securitate să fie gestionate de centre de
decizie care aparţin spaţiului european.
R
Astăzi, România trebuie să gestioneze simultan
două foi de parcurs: aderarea la NATO şi integrarea
în UE. Apreciem că direcţia NATO ne obligă să parcurgem
etape care generează resursele impuse de calitatea
de membru al Uniunii Europene. România, având un
produs intern brut de aproximativ 1700 dolari pe locuitor
(ultima dintre ţările admise la Copenhaga are 3000
dolari pe cap de locuitor), având 47% din populaţia
activă ocupată în agricultură şi 30% în industrie (15%
constituie pragul impus de UE), decidenţii politicii,
nu doar cei din sfera securităţii naţiunii, au dificila
misiune de a proiecta şi implementa soluţii benefice,
chiar dacă unele dureroase sub aspect social, pentru
următorii 10-20 de ani. Direcţia politică imprimată
constant de factorii de conducere de la Bucureşti rezidă
în corelarea demersurilor pentru integrare în UE şi
NATO. Concomitent, România consideră că dincolo
de unele deosebiri pe teme de politică internaţională,
legăturile transatlantice sunt foarte solide; Occidentul
democratic rămâne pe mai departe cea mai avansată
comunitate internaţională, expansiunea modelului
său de civilizaţie fiind incontestabilă. Într-o astfel de
comunitate deosebirile de politici şi opinii şi concurenţa
sunt absolut normale, dacă nu chiar obligatorii…
Nowadays Romania has to follow simultaneously two paths: joining NATO and integrating in EU. NATO direction implies following
stages generating the resources imposed by the quality of a European Union member. Romania has a GNP around 1700 $
per inhabitant (the last country joining EU at Copenhagen has a GNP around 3000 $ per inhabitant). 47% of its active population
works in agriculture and 30% in industry (the maximum percentage admitted by EU is 15%). The political decision makers have the
difficult task of projecting and implementing beneficial solutions, even if hard ones from the social perspective, for the next 10-20
years. The political direction given by the Bucharest leaders consists in connecting the measures for joining both EU and NATO.
Meantime, Romania considers the transatlantic relations are very strong despite some divergences on foreign affairs matters. Above
all, the democratic West is the most advanced international community and its extended civilization is incontestable. In such a community
the political opinion and divergences are normal, if not compulsory.
168 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003