Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI
căutare de lucru în ţările dezvoltate.
Şi în perioada următoare, deşi este posibil să se mai
organizeze de către opoziţie mitinguri şi mişcări de protest,
guvernanţii vor rămâne la putere; practic, protestul
opoziţiei, din iarna anului 2002, a legitimat puterea
instalată după alegerile din 2001 (guvernanţii, prin măsuri
deliberate de manipulare a populaţiei, au oferit acesteia
satisfacţie - studiul limbii ruse şi al istoriei moldovenilor
în şcoli nu s-a aprobat - şi i-a abătut atenţia de la gravele
probleme sociale şi economice cu care se confruntă
ţara). Practic, limba rusă se învaţă în familie, pe stradă, în
grupul de prieteni etc. De asemenea, majoritatea cărţilor
din librării şi ziarelor din R. Moldova sunt scrise în limba
rusă, există emisiuni radio şi T.V. la posturile centrale tot
în limba rusă etc. Prin urmare, măsura introducerii studiului
limbii ruse în şcoală se poate socoti o diversiune, o
manipulare venită din partea puterii care a dorit să abată
atenţia populaţiei de la gravele probleme economico-sociale
cu care se confruntă şi, fără îndoială, se va confrunta
ţara şi în continuare.
Tensiuni şi conflicte etnice vor continua să existe, chiar
dacă nu se va ajunge la o federalizare a Moldovei, cum a
propus O.S.C.E., iar Rusia şi S.U.A. au promis sprijin în
soluţionarea problemei transnistrene.
Tensiunile religioase se vor menţine atât timp cât nu se
rezolvă problema Mitropoliei Basarabiei, adică solicitarea
acesteia de a se subordona canonic Bisericii Ortodoxe
Române.
Starea critică a sistemului informaţional naţional se va
menţine până când economia ţării va cunoaşte o dezvoltare
reală, pe baza căreia să se adopte măsuri corespunzătoare
şi în acest domeniu de activitate.
2. Vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări
la adresa securităţii R. Moldova
În R. Moldova, vulnerabilităţile dominante sunt cele
de natură economică, socială, etnică, religioasă, financiară
şi psihologică. În mare parte, acestea se datorează ritmului
lent şi cu sincope în care se derulează reforma în
societate. Totodată, dependenţa dezvoltării economice a
ţării de importurile de energie şi materii prime, precum şi
întemeierea prosperităţii economice a ţării, în principal, pe
agricultură, vor duce la menţinerea acestor vulnerabilităţi,
încă mult timp de aici încolo.
Printre riscurile cu care se confruntă R. Moldova se
numără cele de natură: economică (declinul producţiei de
bunuri materiale şi servicii, dezechilibrul balanţei comerciale
şi creşterea gradului de îndatorare externă a ţării,
devalorizarea monedei naţionale); socială (tensiuni sociale,
asistenţă medicală modestă, condiţii de trai dificile);
culturale (tensiuni şi conflicte etnice şi religioase, calitatea
precară a serviciilor educaţionale şi a utilizării resurselor);
psihologice (acţiunile psihologice asupra populaţiei generate
de surse interne şi externe); informaţionale (dificultăţi
în realizarea unui sistem informaţional modern, manipularea
informaţională a populaţiei).
Ca ameninţări generale, se pot menţiona cele cu care
se confruntă toate statele lumii: terorismul internaţional
(în care pot fi atraşi unii cetăţeni ai Moldovei, date fiind
dificultăţile economice cu care se confruntă ţara, precum şi
existenţa unor mentalităţi din vremea ocupaţiei sovietice);
crima organizată; traficul de droguri, de persoane şi de
armament. În calitate de ameninţări proprii în R. Moldova,
se pot enumera: creşterea delincvenţei; implicarea
activă a unor segmente de populaţie în traficul de arme
şi migraţia ilegală; amplificarea practicilor mafiote (dezvoltarea
sistemului ilegal „de protecţie” oferit în special
celor care desfăşoară activităţi economice); puternica
criză economică.
3. Concluzii
Mediul de securitate din R. Moldova se poate socoti
că se află într-o stare critică (cu excepţia componentei
ecologice a mediului de securitate, toate celelalte elemente
structurale - economice, sociale, diplomatice, politice,
culturale, informaţionale, militare - sunt într-o avansată
stare critică).
Deşi nivelul de trai este foarte scăzut (80% din populaţie
trăieşte sub pragul sărăciei) nu se pot anticipa conflicte
sociale grave (de exemplu, grevă generală sau revoltă
populară) din cel puţin următoarele motive: populaţia
este foarte temătoare (ocupaţia sovietică a lăsat sechele
puternice); nu există, cel puţin momentan, o forţă politică
care să fie în măsură să-i unească pe cei nemulţumiţi şi să-i
implice în dificila activitate de reformă structurală radicală
a actualei societăţi; există suficiente forţe instituţionalizate
care să asigure ordinea publică existentă în stat; utilizarea
altor modalităţi pentru procurarea celor necesare traiului
(de pildă, plecarea la muncă - legal sau ilegal - în alte ţări);
puterea a luat unele măsuri de protecţie socială a unor
categorii de populaţie.
Ca forţă militară, R. Moldova nu poate pune probleme
vecinilor săi (în 2002 se estima că sunt 1.172.714 bărbaţi
din grupa de vârstă 15-49 de ani şi 929.316 bărbaţi mobilizabili
din grupa de vârstă 15-49 de ani; încorporabili
anual sunt 42.268 de tineri; bugetul apărării pe 2001 a fost
6 milioane de dolari, adică 0,4% din P.I.B. faţă de 1% din
P.I.B. în 1999). Dar ea poate fi sursa unor conflicte militare
între vecini dacă nu găseşte, împreună cu cei interesaţi, o
rezolvare adecvată problemei din Transnistria.
România ar trebui să continue politica de susţinere
morală şi materială (în limite legale) a populaţiei româneşti
160 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003