Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ... Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

13.09.2015 Views

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ mediu psihologic internaţional favorabil coagulării coaliţiei antiteroriste, instrumentele mediatice au fost folosite în continuare pentru limitarea efectelor psihice negative ale acţiunilor teroriste asupra populaţiei americane, inducerea calmului în rândul familiilor afectate de atentate, dar şi pentru pregătirea opiniei publice în vederea acceptării ripostei militare împotriva autorilor acestor acte 6 . Ulterior, s-a susţinut amplu, în media naţionale, efortul militar de combatere a fenomenului terorist, iar în zona de operaţii, diseminarea produselor psihologice aparţinând forţelor PSYOPS. Iniţierea, conducerea şi desfăşurarea pe toate planurile a războiului cu terorismul a generat o opoziţie îndârjită din partea statelor islamice, care s-a accentuat de la o zi la alta în 2002. Refacerea imaginii „şifonate” a Americii în lumea musulmană a constituit, de aceea, obiectul acţiunilor mediatice dezvoltate de SUA pe tot parcursul anului, transformată, în ultimele două luni, într-o campanie declarată care are menirea de a reconstitui o imagine degradată – cum precizau oficialii de peste Ocean – din cauza „slabei cunoaşteri şi înţelegeri a societăţii americane şi a valorilor acesteia”. Demersurile specialiştilor în operaţii psihologice au fost, ca şi în cazul celorlalte confruntări din lumea arabă, foarte prudente, pentru a nu se accentua susceptibilităţile culturale, religioase şi etnice ale arabilor din SUA şi din lume 7 , în acelaşi timp cu consolidarea psiho-morală a propriilor luptători, a militarilor aliaţi şi a cetăţenilor. În loc de concluzii O mai mare fermitate a SUA în acţiunile externe probează faptul că, sub noua Administraţie, se dă consistenţă practică voinţei politice, se uzează de toate mijloacele, de care se dispune cu prisosinţă, pentru menţinerea securităţii naţionale şi globale. Percepând cu acuitate pericolul la adresa intereselor naţionale vitale, Washington-ul şi-a suplimentat eforturile pentru fortificarea sistemului de securitate şi pentru susţinerea confruntării cu terorismul. Un stat ca Irakul, cu potenţial NBC demonstrat, aflat în zona de intersecţie a ariilor geopolitice, a precipitat deciziile de politică externă ale SUA, pe fondul responsabilităţii recunoscute de unică superputere mondială, ale deşirii etapei concesiilor şi trecerii la opţiuni strategice militare antiproliferative. Decidenţilor politici şi militari americani le era limpede că flexibilitatea politică trebuie să se oprească acolo unde exigenţele de securitate regională şi globală sunt încălcate flagrant, unde credibilitatea potenţialului de soluţionare a problemelor este pusă la îndoială. NOTE 1 Generalul de brigadă dr. Vasile PAUL, Noul terorism – ameninţarea asimetrică, în Gândirea Militară Românească, nr. 1/ianuarie-februarie 2002, p. 127. 2 Cf. Argentina DINCĂ, Dictatura petrolului, în Globul, nr. 1/august 2002, pp. 10-12. 3 Apud Paul Marie DE LA GORCE, Ce dangereux concept de guerre préventive, în Le monde diplomatique, septembrie 2002, pp. 10-11, http:/www.monde-diplomatique. fr/2002/09/LA-GORCE 4 Rob DE WIJK, The Limits of Military Power, in The Washington Quarterly, 2002. 5 A se vedea Revizuirea strategiei de apărare a Marii Britanii: Noul Capitol, document prezentat Parlamentului de Secretarul de Stat pentru apărare, în luna iulie 2002, Internet (Traducere CSSS). 6 Lt. col. Eugen LUNGU, Operaţiuni psihologice în campania antiteroristă din Afganistan, în Infocom, Bucureşti, decembrie 2001, p. 88. 7 Vezi şi lt. col. Călin HENTEA, Teroriştii de ieri, teroriştii de astăzi, în Infocom, Bucureşti, decembrie 2001, p. 86. A greater firmness from the U.S. on foreign actions proves that, due to the new Administration, the political will has got a practical consistency, uses all the means for maintaining national and global security. Seizing acutely the danger for the vital national interest, U.S. has supplemented its efforts for strengthening the security system and sustaining the confrontation with terrorism. Their decisions on foreign affairs have been rushed because of Iraq, a state with a proved NBC potential, situated in the crossroad of geo-political areas. It has been taken into account its well-known responsibility as a unique global super power, overcoming the concessions stage and getting to military strategic options against proliferation. It is obvious for the U.S. policy makers and military planners that the political flexibility has to stop where the regional and global exigencies are flagrantly violated, where the credibility of their potential of solving out problems is doubted. 118 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ Întrebuinţarea puterii maritime în secolul XXI Prof. univ. căpitan comandor dr. Dorin MARA Deşi Războiul Rece pare a fi încheiat, perspectiva idilică a eliminării războiului, ca activitate umană importantă, cu toate eforturile pacifiştilor, pare la fel de îndepărtată ca oricând. Fără perspectiva recurgerii la forţă, în mod convingător, probabil că relativa stabilitate a lumii civilizate s-ar destrăma. Evident, stabilitatea are un preţ, iar acest preţ este preţul armelor. Societatea evoluează, obligând armele să progreseze, ceea ce impune modificarea filozofiei şi concepţiilor de întrebuinţare a forţei. Tendinţa este de a purta războiul de aşa manieră, încât să fie evident că s-a urmărit doar realizarea păcii. Războiul devine mai „curat”, fără să umple cimitirele eroilor proprii şi produce adversarului pierderi umane minime. Politica romană a războiului preventiv şi celebrul dicton al lui Vegetius „si vis pecem, para bellum” rămân de actualitate pentru multă vreme. Fără a scoate din uz concepţia „Bătăliei aero-terestre 2000”, abordare care nu mai este suficientă în condiţiile actuale, organismele politice şi militare contemporane se străduiesc să fundamenteze şi să realizeze strategiile şi mijloacele necesare, ca răspuns la provocările acestui secol, punând în mişcare mari resurse financiare şi tot ce este modern în domeniul tehnologiilor de vârf. Noua concepţie se numeşte, simplu, „Joint Vision 2020” şi se speră ca aceasta să aducă un spor de securitate reducând, în acelaşi timp, cheltuielile militare directe şi indirecte. Aceasta se realizează, în mod continuu, pas cu pas, pe domenii de referinţă şi pe ansamblu. Puterea maritimă XXI Concepţia „Puterii Maritime XXI”, prevăzută a fi aplicată în următorii 25-30 de ani, are la bază modificarea centrului de greutate de la „Războiul pe mare” la „Războiul de pe mare”, probabil cea mai importantă modificare adusă strategiei navale din epoca modernă. „Războiul de pe mare” va duce la obţinerea supremaţiei totale asupra oricărui adversar potenţial, astfel încât să permită descurajarea eventualilor perturbatori şi aplicarea dozată a forţei, acolo unde este necesar, fără complicaţiile legate de legiti- mitatea cerută de organizaţiile internaţionale, problemele de suveranitate şi drepturile de survol. Pentru exercitarea puterii maritime, la momentul actual, sunt necesare o sumedenie de aranjamente ori alianţe cu parteneri nesiguri, ostili sau care cer avantaje prea mari, ceea ce duce la concesii ce pot afecta sau compromite obiectivele iniţiale, sau pot conduce la un rezultat neconcludent, cum a fost cazul războiului pentru eliberarea Kuweitului. Pot fi afectate astfel, inclusiv, obiective pe termen lung. Asamblarea unei forţe aliate semnificative, spre exemplu în zona Golfului, necesită obţinerea de facilităţi de infrastructură, portuare, aeroportuare, rutiere, feroviare şi de telecomunicaţii, în Arabia Saudită, Oman, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Egipt, Iordania, Cipru, Creta, Turcia, Yemen, care necesită negocieri epuizante şi costisitoare cu naţiunile gazdă. Aranjamentele bilaterale pot provoca deranjarea unor alianţe sau înţelegeri regionale, pot stârni rivalităţi sau conflicte mai vechi între protagoniştii locali, sau complica situaţia unor aliaţi care, deşi nu sunt implicaţi direct, pot deveni victime şi trebuie apăraţi (Israel, Turcia). Totodată, diversitatea regimurilor şi legislaţia specifică a ţărilor din zonă, diferenţele culturale, religioase, lingvistice şi necesitatea respectării suveranităţii fiecăreia impun o serie de constrângeri legate de elaborarea anevoioasă a unor reglementări şi generează posibilitatea unor incidente, care pot compromite şi cele mai abile eforturi diplomatice. În plus, fiecare naţiune gazdă are prietenii, interese şi alianţe tradiţionale, inclusiv printre marile puteri, ceea ce complică ecuaţia. Mai mult, pentru menţinerea fluxului logistic şi operaţional sunt necesare autorizări de survol de la majoritatea ţărilor europene şi o bună parte din ţările africane, dislocări de trupe din Germania spre Italia sau spre Grecia, iar nevoia de a ocoli ţări care nu acordă autorizări (Elveţia, Austria) măreşte costurile financiare şi de timp, inclusiv prin înfiinţarea de baze de tranzit, ceea ce duce la disiparea efortului. Prin aplicarea conceptului „Războiului dinspre mare”, toate aceste inconveniente se diminuează semnificativ iar deplasarea direcţiei de acţiune „dinspre mare” prezintă o serie de avantaje majore: IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003 119

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ<br />

mediu psihologic internaţional favorabil coagulării<br />

coaliţiei antiteroriste, instrumentele mediatice au fost<br />

folosite în continuare pentru limitarea efectelor psihice<br />

negative ale acţiunilor teroriste asupra populaţiei<br />

americane, inducerea calmului în rândul familiilor<br />

afectate <strong>de</strong> atentate, dar <strong>şi</strong> pentru pregătirea opiniei<br />

publice în ve<strong>de</strong>rea acceptării ripostei militare împotriva<br />

autorilor acestor acte 6 . Ulterior, s-a susţinut<br />

amplu, în media naţionale, efortul militar <strong>de</strong> combatere a<br />

fenomenului terorist, iar în zona <strong>de</strong> operaţii, diseminarea<br />

produselor psihologice aparţinând forţelor PSYOPS.<br />

Iniţierea, conducerea <strong>şi</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea pe toate planurile<br />

a războiului cu terorismul a generat o opoziţie îndârjită<br />

din partea statelor islamice, care s-a accentuat <strong>de</strong> la o zi<br />

la alta în 2002. Refacerea imaginii „<strong>şi</strong>fonate” a Americii<br />

în lumea musulmană a constituit, <strong>de</strong> aceea, obiectul<br />

acţiunilor mediatice <strong>de</strong>zvoltate <strong>de</strong> SUA pe tot parcursul<br />

anului, transformată, în ultimele două luni, într-o campanie<br />

<strong>de</strong>clarată care are menirea <strong>de</strong> a reconstitui o imagine<br />

<strong>de</strong>gradată – cum precizau oficialii <strong>de</strong> peste Ocean – din<br />

cauza „slabei cunoaşteri <strong>şi</strong> înţelegeri a societăţii americane<br />

<strong>şi</strong> a valorilor acesteia”.<br />

Demersurile specialiştilor în operaţii psihologice au<br />

fost, ca <strong>şi</strong> în cazul celorlalte confruntări din lumea arabă,<br />

foarte pru<strong>de</strong>nte, pentru a nu se accentua susceptibilităţile<br />

culturale, religioase <strong>şi</strong> etnice ale arabilor din SUA <strong>şi</strong> din<br />

lume 7 , în acela<strong>şi</strong> timp cu consolidarea psiho-morală a<br />

propriilor luptători, a militarilor aliaţi <strong>şi</strong> a cetăţenilor.<br />

În loc <strong>de</strong> concluzii<br />

O mai mare fermitate a SUA în acţiunile externe probează<br />

faptul că, sub noua Administraţie, se dă consistenţă<br />

practică voinţei politice, se uzează <strong>de</strong> toate mijloacele, <strong>de</strong><br />

care se dispune cu prisosinţă, pentru menţinerea securităţii<br />

naţionale <strong>şi</strong> globale. Percepând cu acuitate pericolul la<br />

adresa intereselor naţionale vitale, Washington-ul <strong>şi</strong>-a<br />

suplimentat eforturile pentru fortificarea sistemului <strong>de</strong> securitate<br />

<strong>şi</strong> pentru susţinerea confruntării cu terorismul. Un<br />

stat ca Irakul, cu potenţial NBC <strong>de</strong>monstrat, aflat în zona<br />

<strong>de</strong> intersecţie a ariilor geopolitice, a precipitat <strong>de</strong>ciziile <strong>de</strong><br />

politică externă ale SUA, pe fondul responsabilităţii recunoscute<br />

<strong>de</strong> unică superputere mondială, ale <strong>de</strong>pă<strong>şi</strong>rii etapei<br />

concesiilor <strong>şi</strong> trecerii la opţiuni <strong>strategic</strong>e militare antiproliferative.<br />

Deci<strong>de</strong>nţilor politici <strong>şi</strong> militari americani le<br />

era limpe<strong>de</strong> că flexibilitatea politică trebuie să se oprească<br />

acolo un<strong>de</strong> exigenţele <strong>de</strong> securitate regională <strong>şi</strong> globală<br />

sunt încălcate flagrant, un<strong>de</strong> credibilitatea potenţialului <strong>de</strong><br />

soluţionare a problemelor este pusă la îndoială.<br />

NOTE<br />

1<br />

Generalul <strong>de</strong> brigadă dr. Vasile PAUL, Noul terorism – ameninţarea asimetrică, în Gândirea Militară Românească, nr. 1/ianuarie-februarie<br />

2002, p. 127.<br />

2<br />

Cf. Argentina DINCĂ, Dictatura petrolului, în Globul, nr. 1/august 2002, pp. 10-12.<br />

3<br />

Apud Paul Marie DE LA GORCE, Ce dangereux concept <strong>de</strong> guerre préventive, în Le mon<strong>de</strong> diplomatique, septembrie 2002, pp. 10-11,<br />

http:/www.mon<strong>de</strong>-diplomatique. fr/2002/09/LA-GORCE<br />

4<br />

Rob DE WIJK, The Limits of Military Power, in The Washington Quarterly, 2002.<br />

5<br />

A se ve<strong>de</strong>a Revizuirea strategiei <strong>de</strong> apărare a Marii Britanii: Noul Capitol, document prezentat Parlamentului <strong>de</strong> Secretarul <strong>de</strong> Stat pentru<br />

apărare, în luna iulie 2002, Internet (Traducere CSSS).<br />

6<br />

Lt. col. Eugen LUNGU, Operaţiuni psihologice în campania antiteroristă din Afganistan, în Infocom, Bucureşti, <strong>de</strong>cembrie 2001, p.<br />

88.<br />

7<br />

Vezi <strong>şi</strong> lt. col. Călin HENTEA, Teroriştii <strong>de</strong> ieri, teroriştii <strong>de</strong> astăzi, în Infocom, Bucureşti, <strong>de</strong>cembrie 2001, p. 86.<br />

A greater firmness from the U.S. on foreign actions proves that, due to the new Administration, the political will has got a practical<br />

consistency, uses all the means for maintaining national and global security. Seizing acutely the danger for the vital national interest,<br />

U.S. has supplemented its efforts for strengthening the security system and sustaining the confrontation with terrorism. Their <strong>de</strong>cisions<br />

on foreign affairs have been rushed because of Iraq, a state with a proved NBC potential, situated in the crossroad of geo-political<br />

areas. It has been taken into account its well-known responsibility as a unique global super power, overcoming the concessions stage<br />

and getting to military <strong>strategic</strong> options against proliferation. It is obvious for the U.S. policy makers and military planners that the<br />

political flexibility has to stop where the regional and global exigencies are flagrantly violated, where the credibility of their potential<br />

of solving out problems is doubted.<br />

118 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!