Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
Sancţiunile economice iniţiate de Administraţia
Bush imediat după 11 septembrie pentru spălarea de
bani şi finanţarea activităţilor teroriste au fost continuate
în 2002 şi 2003. Ele s-au însoţit de eforturile
celorlalte guverne şi organizaţii internaţionale de impunere
a unor reglementări financiare şi bancare care
să blocheze activitatea teroristă.
Statele membre ONU au aplicat în activitatea
economică obligaţiile impuse prin Rezoluţia 1373 a
Consiliului de Securitate, din 23 septembrie 2001,
dar s-au supus şi măsurilor cuprinse în Actul de
blocare internaţională a spălării de bani şi finanţării
terorismului, promulgat de Congresul american în
octombrie 2001. Potrivit noilor reglementări bancare,
băncile americane sunt obligate să divulge, la ordin,
sursele conturilor suspicioase, iar trezoreria poate
aplica sancţiuni băncilor sau ţărilor necooperante.
Exemplul Fundaţiei Holyland, din martie 2002, care a
fost închisă, fiind considerată o instituţie ce finanţează
organizaţia Hamas, este elocvent. Totuşi, în noiembrie
2002, SUA îşi manifestau încă preocuparea pentru
faptul că, până la acea dată, nu fuseseră identificate
reţelele teroriste locale ce ar putea finanţa atacuri
revanşarde asupra Americii.
Tentativa irakiană, din aprilie trecut, de a provoca
un embargo petrolier al lumii arabe şi musulmane
împotriva SUA, în principal, a eşuat, dar a stat la baza
aprobării în Senatul Statelor Unite a unui nou program
energetic de încurajare a producţiei proprii de
petrol, pentru a asigura, în perspectivă, independenţa
energetică a Americii 2 .
Sancţiunile economice aplicate Irakului au fost mult
uşurate de votul unanim din luna mai al membrilor Consiliului
de Securitate, care au făcut aceasta pentru a facilita
ajutoarele umanitare. Companiile americane de petrol însă
şi-au redus importul de ţiţei din Irak, lovind astfel puternic
în economia irakiană. Pe de altă parte, decizia lor a deschis
drum Rusiei pentru a-şi reînnoi contractele de import la
petrolul din Golf, reziliate anterior.
America pare să nu uite că, pentru bătălia din teren cu
terorismul, trebuie să fii învingător mai întâi în bătălia cu
dezvoltarea. Iar o dezvoltare durabilă se cere sprijinită
pe politici macroeconomice sănătoase, bună guvernare
şi strategii care profită de amplul proces al mondializării.
În primăvara lui 2002 Administraţia Bush a mărit cu 30
la sută taxele de import, ceea ce a făcut ca, în replică,
Comisia Europeană să solicite statelor UE să susţină introducerea
unor taxe vamale de 100 la sută pentru o serie
de mărfuri „strategice politic” importate din SUA. Grav
este că globalizarea economică are uneori ca efect negativ
creşterea surselor de finanţare a terorismului.
Pe plan intern, economia americană a fost marcată anul
trecut de scandaluri financiare generate de raportările false
din contabilitatea unor firme, care, manipulând auditul,
mascau starea falimentară a acestora (ex. compania de
telefonie pe distanţe mari Worldcom), sau de înţelegerea
unor bănci mari de investiţii cu analişti economici de
a-i înşela pe acţionari, mimând o activitate înfloritoare
acolo unde se profila, de fapt, un dezastru. SUA au avut
de luptat cu recesiunea prelungită, care a influenţat, într-o
oarecare măsură, eforturile financiare pe anumite planuri,
fără însă a determina o reducere a cheltuielilor pentru
securitate. Dimpotrivă. Întregul buget pentru apărare din
2003 ajunge la aproape 400 mld. $. La începutul lunii
februarie a.c., preşedintele Bush propunea Congresului o
dublare a fondurilor alocate luptei împotriva terorismului
şi garantării securităţii interne, suma solicitată fiind de 41
mld. $. Administraţia americană investeşte bani grei în
construcţia unui „scut biologic” de prevenire a atentatelor
cu arme biologice şi instalarea unor senzori speciali de
detectare a componentelor nucleare introduse clandestin
pe teritoriul SUA. În viitorul apropiat, sumele investite
vor fi folosite pentru pregătirea forţelor speciale de elită
şi îmbunătăţirea avioanelor-spion, direcţii importante în
lupta contra terorismului. Chiar neincluse în proiectul de
buget, costurile unui război cu Irakul se ridică la zeci,
poate chiar sute de miliarde de dolari, în funcţie de durata
acestuia.
Instrumente militare
Noua doctrină strategică americană, prezentată de
preşedintele Bush la West Point, la 1 iunie 2002, este
una a „acţiunilor preventive” 3 . Se vede clar că ea are
consecinţe largi în politica externă, organizarea, conducerea
şi folosirea forţelor armate şi ia în calcul ameninţările
din partea grupurilor teroriste internaţionale şi a statelor
care le tolerează, le adăpostesc şi le susţin, dar şi a celor
care deţin arme de distrugere în masă, sunt pe punctul de a
se dota cu astfel de arme sau se pregătesc să le fabrice.
Strategia Naţională de Securitate a SUA anunţă explicit
abandonul doctrinelor precedente, ale „descurajării”
sau „îndiguirii”, şi defineşte noua doctrină prin termenii
„intervenţie defensivă”, „acţiune preventivă” sau
„preempţiune”. Pentru a fi eficientă, cred oficialii americani,
acţiunea preventivă trebuie să fie „decisivă”.
Prevenirea presupune luarea unor măsuri complexe
de securitate internă, acţiuni externe ale serviciilor de securitate,
dar şi continuarea instalării scutului antirachetă.
Acest demers pleacă de la prevederile doctrinei oficiale
asupra strategiei nucleare americane, cuprinse în documentul
„Nuclear Posture Review” prezentat de Pentagon
Congresului în ianuarie 2002. În noua concepţie, între
nuclear şi non-nuclear nu este nici o diferenţă, orice
armă putând fi utilizată în orice situaţie, când interesele
116 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003