Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ... Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

13.09.2015 Views

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ Sancţiunile economice iniţiate de Administraţia Bush imediat după 11 septembrie pentru spălarea de bani şi finanţarea activităţilor teroriste au fost continuate în 2002 şi 2003. Ele s-au însoţit de eforturile celorlalte guverne şi organizaţii internaţionale de impunere a unor reglementări financiare şi bancare care să blocheze activitatea teroristă. Statele membre ONU au aplicat în activitatea economică obligaţiile impuse prin Rezoluţia 1373 a Consiliului de Securitate, din 23 septembrie 2001, dar s-au supus şi măsurilor cuprinse în Actul de blocare internaţională a spălării de bani şi finanţării terorismului, promulgat de Congresul american în octombrie 2001. Potrivit noilor reglementări bancare, băncile americane sunt obligate să divulge, la ordin, sursele conturilor suspicioase, iar trezoreria poate aplica sancţiuni băncilor sau ţărilor necooperante. Exemplul Fundaţiei Holyland, din martie 2002, care a fost închisă, fiind considerată o instituţie ce finanţează organizaţia Hamas, este elocvent. Totuşi, în noiembrie 2002, SUA îşi manifestau încă preocuparea pentru faptul că, până la acea dată, nu fuseseră identificate reţelele teroriste locale ce ar putea finanţa atacuri revanşarde asupra Americii. Tentativa irakiană, din aprilie trecut, de a provoca un embargo petrolier al lumii arabe şi musulmane împotriva SUA, în principal, a eşuat, dar a stat la baza aprobării în Senatul Statelor Unite a unui nou program energetic de încurajare a producţiei proprii de petrol, pentru a asigura, în perspectivă, independenţa energetică a Americii 2 . Sancţiunile economice aplicate Irakului au fost mult uşurate de votul unanim din luna mai al membrilor Consiliului de Securitate, care au făcut aceasta pentru a facilita ajutoarele umanitare. Companiile americane de petrol însă şi-au redus importul de ţiţei din Irak, lovind astfel puternic în economia irakiană. Pe de altă parte, decizia lor a deschis drum Rusiei pentru a-şi reînnoi contractele de import la petrolul din Golf, reziliate anterior. America pare să nu uite că, pentru bătălia din teren cu terorismul, trebuie să fii învingător mai întâi în bătălia cu dezvoltarea. Iar o dezvoltare durabilă se cere sprijinită pe politici macroeconomice sănătoase, bună guvernare şi strategii care profită de amplul proces al mondializării. În primăvara lui 2002 Administraţia Bush a mărit cu 30 la sută taxele de import, ceea ce a făcut ca, în replică, Comisia Europeană să solicite statelor UE să susţină introducerea unor taxe vamale de 100 la sută pentru o serie de mărfuri „strategice politic” importate din SUA. Grav este că globalizarea economică are uneori ca efect negativ creşterea surselor de finanţare a terorismului. Pe plan intern, economia americană a fost marcată anul trecut de scandaluri financiare generate de raportările false din contabilitatea unor firme, care, manipulând auditul, mascau starea falimentară a acestora (ex. compania de telefonie pe distanţe mari Worldcom), sau de înţelegerea unor bănci mari de investiţii cu analişti economici de a-i înşela pe acţionari, mimând o activitate înfloritoare acolo unde se profila, de fapt, un dezastru. SUA au avut de luptat cu recesiunea prelungită, care a influenţat, într-o oarecare măsură, eforturile financiare pe anumite planuri, fără însă a determina o reducere a cheltuielilor pentru securitate. Dimpotrivă. Întregul buget pentru apărare din 2003 ajunge la aproape 400 mld. $. La începutul lunii februarie a.c., preşedintele Bush propunea Congresului o dublare a fondurilor alocate luptei împotriva terorismului şi garantării securităţii interne, suma solicitată fiind de 41 mld. $. Administraţia americană investeşte bani grei în construcţia unui „scut biologic” de prevenire a atentatelor cu arme biologice şi instalarea unor senzori speciali de detectare a componentelor nucleare introduse clandestin pe teritoriul SUA. În viitorul apropiat, sumele investite vor fi folosite pentru pregătirea forţelor speciale de elită şi îmbunătăţirea avioanelor-spion, direcţii importante în lupta contra terorismului. Chiar neincluse în proiectul de buget, costurile unui război cu Irakul se ridică la zeci, poate chiar sute de miliarde de dolari, în funcţie de durata acestuia. Instrumente militare Noua doctrină strategică americană, prezentată de preşedintele Bush la West Point, la 1 iunie 2002, este una a „acţiunilor preventive” 3 . Se vede clar că ea are consecinţe largi în politica externă, organizarea, conducerea şi folosirea forţelor armate şi ia în calcul ameninţările din partea grupurilor teroriste internaţionale şi a statelor care le tolerează, le adăpostesc şi le susţin, dar şi a celor care deţin arme de distrugere în masă, sunt pe punctul de a se dota cu astfel de arme sau se pregătesc să le fabrice. Strategia Naţională de Securitate a SUA anunţă explicit abandonul doctrinelor precedente, ale „descurajării” sau „îndiguirii”, şi defineşte noua doctrină prin termenii „intervenţie defensivă”, „acţiune preventivă” sau „preempţiune”. Pentru a fi eficientă, cred oficialii americani, acţiunea preventivă trebuie să fie „decisivă”. Prevenirea presupune luarea unor măsuri complexe de securitate internă, acţiuni externe ale serviciilor de securitate, dar şi continuarea instalării scutului antirachetă. Acest demers pleacă de la prevederile doctrinei oficiale asupra strategiei nucleare americane, cuprinse în documentul „Nuclear Posture Review” prezentat de Pentagon Congresului în ianuarie 2002. În noua concepţie, între nuclear şi non-nuclear nu este nici o diferenţă, orice armă putând fi utilizată în orice situaţie, când interesele 116 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ SUA o cer, iar calitatea dotării actuale cere arme nucleare noi, pentru lovirea buncărelor subterane de adâncime, sisteme de detecţie şi ochire a obiectivelor mobile, o infrastructură nouă pentru realizarea lor (oficiali de la Pentagon consideră că toate armele nucleare americane sunt inadaptate nevoilor actuale, au o precizie insuficientă şi o capacitate de penetrare redusă). Acordul de dezarmare nucleară încheiat cu Federaţia Rusă, în luna mai, limitează la 1700-2200 capetele nucleare pentru rachetele strategice operaţionale americane, dar permite existenţa unui număr nelimitat de arme nucleare tactice. Dezvoltările din domeniul armamentelor vor însemna şi o modernizare a sistemelor actuale de arme, a rachetelor antiblindate dirijate în ţările NATO, dotarea cu rachete de generaţia 3 şi 3 + , realizarea de noi tipuri de arme inteligente, de sisteme de arme cu un înalt grad de manevrabilitate, dispersate în mici sisteme autonome. Întrebuinţarea forţelor armate pentru contracararea noilor riscuri şi ameninţări cu caracter asimetric a demonstrat, în misiunile din Afghanistan din 2002, parţiala inadecvare a pregătirii pentru acţiune în asemenea condiţii 4 . SUA au fost obligate să-şi adapteze din mers strategia de ducere a acţiunilor militare la situaţia locală şi la modul de desfăşurare a luptei de către forţele talibane. S-au experimentat categorii de tehnică militară şi procedee de lovire a ţintelor la sol, s-a revenit chiar la folosirea unor categorii de armament şi tehnică mai vechi, dar mai eficace în relieful afgan. A fost reconsiderat rolul aviaţiei de bombardament, care a executat o gamă variată de misiuni tactice. Forţele speciale au desfăşurat operaţiuni cu mijloace convenţionale. Războiul din Afghanistan ne îndeamnă să spunem că asimetria entităţilor ce se opun în confruntarea cu terorismul impune o mai mare flexibilitate în configurarea forţelor proprii pentru a răspunde prompt la o varietate de situaţii, şi nu doar la campanii regionale majore. Oficialii militari ai aliatului cel mai important şi mai apropiat al SUA în teatrele de acţiune din Balcani şi Asia Centrală, Marea Britanie, au reţinut concluzii semnificative pentru lupta împotriva terorismului, care le-au permis să realizeze un Nou Capitol la „Revizuirea strategiei naţionale de apărare” (RSA) 5 . Acesta propune transformarea structurilor de forţe, optimizarea capabilităţilor (sporirea puterii de lovire, vehicule aeriene fără pilot, capabilitatea forţelor), un accent suplimentar pe reacţia rapidă, operaţii de stabilizare, impunere sau „găseşte şi loveşte” etc. Asistăm, de fapt, prin modernizarea membrilor Alianţei, la modernizarea Alianţei. Coordonatele acestui proces, chiar dacă provin din păreri aliate diferite, urmează o conduită care caută răspunsurile comune cele mai adecvate la noile ameninţări. Summit-ul de la Praga a dat undă verde conceptualizării şi operaţionalizării unor noi capabilităţi NATO, pentru a face faţă noilor tipuri de ameninţări. Cele patru componente ale Noului Concept Strategic – crearea unei Forţe de Răspuns a NATO, Angajamentul privind capabilităţile, reorganizarea structurilor de comandă şi realizarea noii structuri de comandă strategică – permit Alianţei săşi respecte obligaţiile din Tratat, sarcinile fundamentale de securitate, inclusiv apărarea colectivă şi a valorilor democraţiei, SUA acţionând, în comun cu statele aliate europene, în noi misiuni, departe de spaţiul euro-atlantic. De aici, nevoia manifestă de profesionalizare şi specializare a anumitor segmente ale forţelor armate. Un rol semnificativ în lupta antiteroristă revine UE, care a trecut la îmbunătăţirea capabilităţilor sale militare, la dezvoltarea unor capabilităţi de autoprotecţie NBC, la pregătirea pentru îndeplinirea unor sarcini de stabilizare şi a instituit un corp civil (de 5000 de poliţişti) pentru gestionarea crizelor. Pe fundalul luptei globale contra terorismului şi implicării militare crescânde a SUA în alte părţi ale lumii (Afghanistan, Irak, Filipine, Uzbekistan, Kirghizstan, Georgia), UE îşi asumă un rol mai activ, de „promotor de securitate”, capabil să intervină militar, dacă e cazul, în crizele de la periferia Europei, potrivit celor stabilite la reuniunea Consiliului European de la Laeken. Confruntarea SUA şi aliaţilor lor cu Irakul, generată de politica regimului de la Bagdad, care deţine arme de distrugere în masă şi, tocmai de aceea, a obstrucţionat timp îndelungat acţiunile de control desfăşurate de inspectorii internaţionali, conform Rezoluţiei Consiliului de Securitate de la începutul lunii noiembrie 2002, asupra arsenalului militar irakian, aduce în prim-plan, din nou, instrumentele militare, cu necesarele învăţăminte în plan operaţional. Declarate iniţial a se desfăşura fulger, acţiunile militare s-au transformat ulterior într-o campanie foarte violentă, cu mari pierderi de vieţi omeneşti, militare şi civile, cu distrugeri materiale şi umane uriaşe, mai ales în oraşe. Luptele duse în primele zile ale războiului cu forţele armate regulate ale regimului de la Bagdad s-au complicat tot mai mult după intrarea în acţiune a grupurilor paramilitare, a feddayinilor, conduşi de fiul lui Saddam, Udai, a miliţiilor partidului Baas şi Armatei Al Quds, forţe de gherilă ce recurg la ambuscade, înşelătorii etc. În folosirea instrumentelor militare, coaliţia va face, în acest caz, ajustări de strategie, determinate de intervenţia trupelor paramilitare. Durata războiului, planificată iniţial la câteva săptămâni, s-ar putea, în noile condiţii, să se prelungească mult mai mult. Instrumente mediatice După ce efortul mediatic al SUA a vizat crearea unui IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003 117

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ<br />

Sancţiunile economice iniţiate <strong>de</strong> Administraţia<br />

Bush imediat după 11 septembrie pentru spălarea <strong>de</strong><br />

bani <strong>şi</strong> finanţarea activităţilor teroriste au fost continuate<br />

în 2002 <strong>şi</strong> 2003. Ele s-au însoţit <strong>de</strong> eforturile<br />

celorlalte guverne <strong>şi</strong> organizaţii internaţionale <strong>de</strong> impunere<br />

a unor reglementări financiare <strong>şi</strong> bancare care<br />

să blocheze activitatea teroristă.<br />

Statele membre ONU au aplicat în activitatea<br />

economică obligaţiile impuse prin Rezoluţia 1373 a<br />

Consiliului <strong>de</strong> Securitate, din 23 septembrie 2001,<br />

dar s-au supus <strong>şi</strong> măsurilor cuprinse în Actul <strong>de</strong><br />

blocare internaţională a spălării <strong>de</strong> bani <strong>şi</strong> finanţării<br />

terorismului, promulgat <strong>de</strong> Congresul american în<br />

octombrie 2001. Potrivit noilor reglementări bancare,<br />

băncile americane sunt obligate să divulge, la ordin,<br />

sursele conturilor suspicioase, iar trezoreria poate<br />

aplica sancţiuni băncilor sau ţărilor necooperante.<br />

Exemplul Fundaţiei Holyland, din martie 2002, care a<br />

fost închisă, fiind consi<strong>de</strong>rată o instituţie ce finanţează<br />

organizaţia Hamas, este elocvent. Totu<strong>şi</strong>, în noiembrie<br />

2002, SUA î<strong>şi</strong> manifestau încă preocuparea pentru<br />

faptul că, până la acea dată, nu fuseseră i<strong>de</strong>ntificate<br />

reţelele teroriste locale ce ar putea finanţa atacuri<br />

revanşar<strong>de</strong> asupra Americii.<br />

Tentativa irakiană, din aprilie trecut, <strong>de</strong> a provoca<br />

un embargo petrolier al lumii arabe <strong>şi</strong> musulmane<br />

împotriva SUA, în principal, a eşuat, dar a stat la baza<br />

aprobării în Senatul Statelor Unite a unui nou program<br />

energetic <strong>de</strong> încurajare a producţiei proprii <strong>de</strong><br />

petrol, pentru a asigura, în perspectivă, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa<br />

energetică a Americii 2 .<br />

Sancţiunile economice aplicate Irakului au fost mult<br />

uşurate <strong>de</strong> votul unanim din luna mai al membrilor Consiliului<br />

<strong>de</strong> Securitate, care au făcut aceasta pentru a facilita<br />

ajutoarele umanitare. Companiile americane <strong>de</strong> petrol însă<br />

<strong>şi</strong>-au redus importul <strong>de</strong> ţiţei din Irak, lovind astfel puternic<br />

în economia irakiană. Pe <strong>de</strong> altă parte, <strong>de</strong>cizia lor a <strong>de</strong>schis<br />

drum Rusiei pentru a-<strong>şi</strong> reînnoi contractele <strong>de</strong> import la<br />

petrolul din Golf, reziliate anterior.<br />

America pare să nu uite că, pentru bătălia din teren cu<br />

terorismul, trebuie să fii învingător mai întâi în bătălia cu<br />

<strong>de</strong>zvoltarea. Iar o <strong>de</strong>zvoltare durabilă se cere sprijinită<br />

pe politici macroeconomice sănătoase, bună guvernare<br />

<strong>şi</strong> strategii care profită <strong>de</strong> amplul proces al mondializării.<br />

În primăvara lui 2002 Administraţia Bush a mărit cu 30<br />

la sută taxele <strong>de</strong> import, ceea ce a făcut ca, în replică,<br />

Comisia Europeană să solicite statelor UE să susţină introducerea<br />

unor taxe vamale <strong>de</strong> 100 la sută pentru o serie<br />

<strong>de</strong> mărfuri „<strong>strategic</strong>e politic” importate din SUA. Grav<br />

este că globalizarea economică are uneori ca efect negativ<br />

creşterea surselor <strong>de</strong> finanţare a terorismului.<br />

Pe plan intern, economia americană a fost marcată anul<br />

trecut <strong>de</strong> scandaluri financiare generate <strong>de</strong> raportările false<br />

din contabilitatea unor firme, care, manipulând auditul,<br />

mascau starea falimentară a acestora (ex. compania <strong>de</strong><br />

telefonie pe distanţe mari Worldcom), sau <strong>de</strong> înţelegerea<br />

unor bănci mari <strong>de</strong> investiţii cu analişti economici <strong>de</strong><br />

a-i înşela pe acţionari, mimând o activitate înfloritoare<br />

acolo un<strong>de</strong> se profila, <strong>de</strong> fapt, un <strong>de</strong>zastru. SUA au avut<br />

<strong>de</strong> luptat cu recesiunea prelungită, care a influenţat, într-o<br />

oarecare măsură, eforturile financiare pe anumite planuri,<br />

fără însă a <strong>de</strong>termina o reducere a cheltuielilor pentru<br />

securitate. Dimpotrivă. Întregul buget pentru apărare din<br />

2003 ajunge la aproape 400 mld. $. La începutul lunii<br />

februarie a.c., preşedintele Bush propunea Congresului o<br />

dublare a fondurilor alocate luptei împotriva terorismului<br />

<strong>şi</strong> garantării securităţii interne, suma solicitată fiind <strong>de</strong> 41<br />

mld. $. Administraţia americană investeşte bani grei în<br />

construcţia unui „scut biologic” <strong>de</strong> prevenire a atentatelor<br />

cu arme biologice <strong>şi</strong> instalarea unor senzori speciali <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>tectare a componentelor nucleare introduse clan<strong>de</strong>stin<br />

pe teritoriul SUA. În viitorul apropiat, sumele investite<br />

vor fi folosite pentru pregătirea forţelor speciale <strong>de</strong> elită<br />

<strong>şi</strong> îmbunătăţirea avioanelor-spion, direcţii importante în<br />

lupta contra terorismului. Chiar neincluse în proiectul <strong>de</strong><br />

buget, costurile unui război cu Irakul se ridică la zeci,<br />

poate chiar sute <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari, în funcţie <strong>de</strong> durata<br />

acestuia.<br />

Instrumente militare<br />

Noua doctrină <strong>strategic</strong>ă americană, prezentată <strong>de</strong><br />

preşedintele Bush la West Point, la 1 iunie 2002, este<br />

una a „acţiunilor preventive” 3 . Se ve<strong>de</strong> clar că ea are<br />

consecinţe largi în politica externă, organizarea, conducerea<br />

<strong>şi</strong> folosirea forţelor armate <strong>şi</strong> ia în calcul ameninţările<br />

din partea grupurilor teroriste internaţionale <strong>şi</strong> a statelor<br />

care le tolerează, le adăpostesc <strong>şi</strong> le susţin, dar <strong>şi</strong> a celor<br />

care <strong>de</strong>ţin arme <strong>de</strong> distrugere în masă, sunt pe punctul <strong>de</strong> a<br />

se dota cu astfel <strong>de</strong> arme sau se pregătesc să le fabrice.<br />

Strategia Naţională <strong>de</strong> Securitate a SUA anunţă explicit<br />

abandonul doctrinelor prece<strong>de</strong>nte, ale „<strong>de</strong>scurajării”<br />

sau „îndiguirii”, <strong>şi</strong> <strong>de</strong>fineşte noua doctrină prin termenii<br />

„intervenţie <strong>de</strong>fensivă”, „acţiune preventivă” sau<br />

„preempţiune”. Pentru a fi eficientă, cred oficialii americani,<br />

acţiunea preventivă trebuie să fie „<strong>de</strong>cisivă”.<br />

Prevenirea presupune luarea unor măsuri complexe<br />

<strong>de</strong> securitate internă, acţiuni externe ale serviciilor <strong>de</strong> securitate,<br />

dar <strong>şi</strong> continuarea instalării scutului antirachetă.<br />

Acest <strong>de</strong>mers pleacă <strong>de</strong> la preve<strong>de</strong>rile doctrinei oficiale<br />

asupra strategiei nucleare americane, cuprinse în documentul<br />

„Nuclear Posture Review” prezentat <strong>de</strong> Pentagon<br />

Congresului în ianuarie 2002. În noua concepţie, între<br />

nuclear <strong>şi</strong> non-nuclear nu este nici o diferenţă, orice<br />

armă putând fi utilizată în orice situaţie, când interesele<br />

116 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!