Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ
perfecţionarea lui este o etapă firească.
Pregătirea subofiţerilor a înregistrat succese notabile.
Centrul de Instruire a Subofiţerilor întruneşte efectiv
cerinţele de modernitate şi eficienţă cerute, iar funcţiile
pentru unii subofiţeri sunt introduse în statele unităţilor.
S-a elaborat şi un plan care să urmărească progresul carierei
subofiţerilor, care să permită soldatului să treacă de la
instrucţia de bază prin toate funcţiile obişnuite pentru un
subofiţer şi prin toate posibilităţile de educaţie, asigurându-l
de posibilitatea avansării sau chiar a intrării la şcoala
de ofiţeri, dacă performanţa garantează acest lucru.
Toate acţiunile de personal au drept scop asigurarea
unui management similar celorlalte naţiuni NATO. În
egală măsură suntem decişi să ne asigurăm că sistemul
nostru este pe deplin compatibil cu standardele NATO.
În perioada următoare ne concentrăm pe definitivarea
Forţei Obiectiv şi pe revizuirea Ghidului Carierei Militare,
cu accent pe asigurarea oportunităţilor egale de promovare
şi numire pe funcţii, precum şi pe implementarea piramidei
de personal şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru membrii
forţelor armate.
3. Interoperabilitatea cu forţele NATO
şi cooperarea cu Alianţa
Capacitatea noastră de a opera împreună cu forţele
NATO a crescut semnificativ prin participarea la KFOR
şi SFOR, în Afghanistan, Golf sau alte operaţiuni în
sprijinul păcii şi exerciţii PfP. România a dovedit că este
gata şi capabilă să-şi asume responsabilităţi de membru
deplin al Alianţei. Rămân, totuşi, încă multe de rezolvat
în domeniile instrucţiei şi modernizării.
Punctele critice ale sistemului nostru de comandă
şi control – Centrul Militar de Comandă, statele majore
ale categoriilor de forţe, ASOC-ul, bazele aeriene
principale, şi structurile importante de apărare aeriană
- sunt deja interconectate prin intermediul sistemului de
comunicaţii STAR, iar capacitatea de a stabili comunicaţii
sigure cu NATO, comandamentele strategice şi aliaţi este
deja realizată. Comunicaţiile prin satelit pentru sprijinul
cerinţelor operaţionale sunt disponibile şi toate aceste forţe
desemnate pentru NATO au deja radiouri tactice sigure,
cu salt de frecvenţă. De altfel, ASOC-ul a fost funcţional
încă din 1999, ca principal centru aerian pentru comanda
operaţională din Bucureşti. S-a realizat şi un contract
de achiziţionare a radarelor de joasă altitudine pentru
a putea avea întreaga imagine a spaţiului aerian. Este
ultima componentă principală a programului de control a
spaţiului aerian, pregătind conectarea la NATINEADS.
Armata României a dovedit că poate deplasa şi susţine
un număr limitat de forţe cu mijloacele militare şi civile
pentru operaţiuni de pace şi multinaţionale. Evident, trebuie
sporite capacităţile de transport aerian şi pe mare. În
acest sens, se urmăreşte posibila achiziţionare a unor noi
aeronave de transport, precum şi a containerelor specifice
necesare realizării unui transport modern şi eficient; pe
termen lung se vizează configurarea transportului de luptă
containerizat.
Eforturi semnificative au reclamat îndeplinirea obiectivelor
de parteneriat pentru că toate au abordat îmbunătăţirea
capacităţii forţei. Până acum s-au finalizat 40 de
obiective de parteneriat (din 84) şi ne-am angajat să le
implementăm pe toate până la sfârşitul acestei perioade de
planificare, mai puţin unul (cel referitor la achiziţionarea
stocurilor de vaccinuri).
În privinţa strategiei de achiziţii se apreciază că ea
constituie un element esenţial pentru implementarea
Forţei Obiectiv şi pentru a ne asigura că putem efectiv să
facem faţă obligaţiilor pe care ni le vom asuma în calitate
de membru al Alianţei. Această strategie va fi inclusă în
directiva de planificare, urmărindu-se implementarea unor
programe, începând cu perioada de planificare cuprinsă
între 2004 şi 2009.
Evident că au avut prioritate pentru realizarea interoperabilităţii
forţele nominalizate pentru misiuni NATO/
PfP, apărare colectivă şi iniţiative regionale. În limita
resursei financiare alocate, se depun eforturi în vederea
dotării prioritare cu mijloace de comunicaţii şi informatică
interoperabile şi echipamente moderne a forţelor nominalizate
să participe la misiuni NATO/PfP, capabile să
susţină în teatru forţele dislocabile.
România are deja o contribuţie semnificativă la misiunile
NATO de sprijin al păcii sau la alte misiuni internaţionale
şi am fost consecvenţi în oferta noastră pentru
apărare colectivă. Un efort considerabil s-a depus pentru
identificarea infrastructurii care întruneşte condiţiile impuse
de standardele NATO în vederea punerii acesteia la
dispoziţie în cadrul procesului de sprijin al naţiunii gazdă.
În acest sens a fost elaborat Catalogul Sprijinului Naţiunii
Gazdă, care a fost trimis la Comandamentul NATO şi la
principalele comandamente. În continuare, se vor elabora
concepţia şi procedurile privind sprijinul naţiunii gazdă şi
va fi constituită baza de date HNS utilizându-se programul
informatic ADAMS. Va trebui să stabilim, de comun
acord, nevoile şi priorităţile lor.
4. Obiective pe care trebuie să le îndeplinim
în perioada de preaccedere şi integrare.
Totodată, avem perspectiva efortului pe care componenta
militară va trebui să-l facă în perioada de preaderare
pentru o perioadă de 15 luni, astfel încât să putem fi
pregătiţi să abordăm cu pragmatism şi operativ solicitările
Alianţei. Consider că nu sunt elemente care să indice
dificultăţi în realizarea obiectivelor/problemelor din domeniul
apărării.
În continuare, prezint foarte succint obiectivele pe care
va trebui să le îndeplinim în perioada de preaccedere şi
integrare:
Obiectivul 1: Luarea măsurilor necesare, până în momentul
accederii în NATO, pentru a nu exista restricţii
constituţionale sau juridice care ar putea să intre în
contradicţie cu participarea României la misiuni de apărare
colectivă.
IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003
11