Impact strategic nr.6-7 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi ...

şi americani dezvoltă patru programe noi de avioane:
Rafale şi Eurofighter în Europa, F-22 şi Joint Strike
Fighter în S.U.A. Forţele aeriene americane şi britanice
şi-au anunţat intenţia de a cumpăra 3000 de aparate JSF,
livrarea primelor avioane urmând să aibă loc în anul 2008.
În acelaşi timp, companiile ruseşti au în studiu cinci programe
de avioane: avionul de luptă polivalent Mikoian
MFI, comparabil cu F-22 şi JSF; avionul de luptă uşor
Mikoian LFI, similar avionului F-16; avionul de luptă
uşor SUHOI S-54, similar cu avionul S-35; avionul de
luptă MIG-35, avion intermediar mai mare decât MIG-29
şi mai uşor decât SU-27.
Misiunile şi modul de întrebuinţare a aviaţiei în
operaţia aeriană, în perspectiva anilor 2010, plasează rolul
şi importanţa forţelor aeriene militare în preocupările
principale ale analiştilor militari.
Cercetarea aeriană se va executa prin satelit, cu avioane
de cercetare strategică şi tactică, avioane fără pilot,
dar şi avioane de vânătoare şi vânătoare-bombardament
echipate cu aparatură de cercetare prin fotografiere,
radioelectronică, de radiolocaţie, prin televiziune şi radiaţii
infraroşii, mijloace de iluminare a terenului şi obiectivelor
pentru fotografierea pe timpul nopţii. În apropierea liniei
de contact, în misiunile de cercetare aeriană, se vor folosi
elicoptere special amenajate sau cele cu destinaţii multiple.
Înzestrarea forţelor aeriene militare cu aeronave de
cercetare şi alarmare îndepărtată, echipate cu sisteme de
dirijare şi conducere, va permite lărgirea gamei misiunilor
pe care le poate executa aviaţia de cercetare.
Cucerirea supremaţiei aeriene va fi o condiţie esenţială
în obţinerea victoriei într-un timp scurt şi cu pierderi
minime. Pentru realizarea acestui obiectiv, în prima etapă
a confruntării, eforturile vor fi concentrate, cu prioritate,
asupra forţei aeriene a adversarului: aviaţia la sol şi în aer,
infrastructura bazelor aeriene şi a sistemelor de comandă
şi control.
Interdicţia aeriană, prin scopurile urmărite, va fi
categorisită în interdicţia de forţe, interdicţia logistică şi
interdicţia resurselor de materii prime şi materiale. Acest
complex de acţiuni aeriene executate deasupra obiectivelor
terestre de pe teritoriul adversarului va urmări izolarea
forţelor din primul eşalon strategic, neutralizarea sau
interzicerea manevrei de forţe şi mijloace din adâncime,
NOTE
SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
precum şi distrugerea surselor de aprovizionare şi a mijloacelor
de transport.
Sprijinul aerian va urmări crearea condiţiilor favorabile
celorlalte categorii de forţe armate pentru realizarea
scopurilor acţiunilor de luptă. Sprijinul nemijlocit se va
executa, cu prioritate, cu elicoptere de luptă perfecţionate,
care vizează obiectivele dispuse în apropierea liniei de
contact, iar sprijinul aerian general cu avioane de vânătoare-bombardament,
prin lovirea obiectivelor dispuse la
adâncimi până la 65-70 km. Acoperirea aeriană a trupelor
şi obiectivelor va fi mai intensă sau mai slabă în funcţie de
intensitatea şi eficacitatea ripostei antiaeriene nemijlocite,
organizată cu rachete şi artilerie antiaeriană.
*
* *
În perspectiva anilor 2010, sistemele de supraveghere,
comandă, control, comunicaţii şi informaţii vor
genera războiul informaţional sau războiul cunoaşterii,
în care fiecare ţară va încerca să exploateze la maximum
informaţiile, să modeleze acţiunile adversarului prin manipularea
fluxului de informaţii şi va încerca să încline
balanţa cunoştinţelor în favoarea sa, mai ales dacă nu la
fel stau lucrurile cu raportul de forţe. Această problemă
constituie o preocupare permanentă pentru toate puterile
militare indiferent de gradul de dezvoltare atins până
acum. Direcţiile pe care se acţionează în prezent sunt:
organizarea conducerii forţelor aeriene militare; elaborarea
formelor şi procedeelor de întrebuinţare a F.A.M. în noi
structuri organizatorice; verificarea structurilor create în
cursul pregătirii operative.
La toate nivelurile de comandă superioare ale sistemelor
de agresiune aeriană, forţele adversarului vor fi
urmărite şi analizate prin computere, acţiunile şi rezultatele
acestora vor fi simulate cu programe care folosesc
inteligenţa artificială, iar informaţiile logistice şi de personal
sunt completate şi etalate pe tabele computerizate.
Mutaţiile profunde şi tendinţele de evoluţie a sistemelor
de agresiune aeriană vor fi contracarate de preocupările
specialiştilor militari pentru modernizarea sistemului
general de apărare aeriană şi antiaeriană.
1
Jamie SHEA – purtător de cuvânt al NATO şi alţi oficiali ai Pentagonului (canalul CNN), pe timpul conflictului din Iugoslavia, în ziarul
„Cronica Română”, nr. 2089 din 15.12.1999.
2
Ibidem.
3
Gl. bg. Marin STAFIE, „Ameninţarea, agresiunea şi riposta aeriană – componente importante ale războiului modern în perspectiva
primelor decenii ale mileniului III”, teză de doctorat, p. 99.
In perspective of 2010, the surveillance, command, control, communications and information systems will generate the information
war or the knowledge war. According to this new type of war, each country will try to exploit the information at maximum, to shape the
enemy’s actions by manipulating the informational flow and will try to use knowledge in its favour. This topic is an ongoing concern
for all military forces, not taking into consideration their present development. The mail directions are: organizing the leadership
of military air forces, drawing up the forms and procedures using the military air forces in the new structures, verifying the created
structures during the operational training.
108 IMPACT STRATEGIC nr. 1-2/2003