PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

TERORISMUL - FACTOR DE RISC ŞI AMENINŢARE LA
ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE ŞI MILITARE
Maior Felicia DEDIU *
The correct dimensioning of the terrorism and the means of fight
against it is an important challenge for jurists. Thus, the realistic scientific
approach of the essential features of the terrorism – its concept,
manifestation, organization and actions, potential targets, effects and
implications on states security – is part of the international community’s
common effort to prevent and fight against the terrorist actions.
Actele teroriste, prin pierderile umane şi materiale pe care le
generează, dar mai ales prin impactul psihologic asupra comunităţii
mondiale sporesc preocuparea statelor lumii pentru luarea unor măsuri în
consecinţă.
Astfel, terorismul şi formele sale concrete de manifestare sunt
tratate în mai multe documente juridice internaţionale, ratificate de statul
român. Pe această bază, se poate aprecia că există cadrul general propice
pentru stabilirea şi adoptarea măsurilor de prevenire şi combatere a
terorismului, deşi, în momentul de faţă, la nivel mondial, nu se dispune de o
definiţie a terorismului unanim acceptată.
Definiţiile terorismului reprezintă o reflectare a diferitelor ideologii
şi modalităţi de abordare. Unele guverne încearcă să caracterizeze ca atare
orice act de violenţă comis de oponenţii politici, în timp ce teroriştii pretind
că sunt victimele teoriilor guvernamentale.
Definirea nu trebuie să ţină seama că perspectiva se schimbă în
funcţie de momentul, locul sau ţinta actului terorist. Având în vedere faptul
că problema definirii terorismului este esenţială pentru înţelegerea
fenomenului şi pentru succesul oricărei măsuri de contracarare a sa,
România a elaborat „Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a
Terorismului”, prin care terorismul a fost definit ca „ansamblul acţiunilor
şi ameninţărilor credibile cu acţiuni ilegale care îndeplinesc, cumulativ,
următoarele caracteristici:
a. sunt angajate premeditat de către indivizi sau diverse tipuri de
structuri sociale, motivate de concepţii şi atitudini radical
* Universitatea Naţională de Apărare.
183
ostile faţă de alte entităţi, de percepţia că în raporturile cu
acestea s-au configurat situaţii intolerabile şi de voinţa de a
acţiona împotriva lor în modalităţi extreme;
b. uzează de metode şi mijloace violente şi/sau distructive,
acumulate, respectiv, deprinse programatic;
c. au ca ţinte directe indivizi şi/sau factori materiali importanţi
pentru susţinerea vieţii sociale;
d. îşi propun, în mod deliberat, diseminarea pe scară largă a
unor stări de anxietate, nesiguranţă, teamă şi panică, sens în
care sunt organizate şi derulate astfel încât să li se asigure un
impact psihologic maximal şi să inducă publicului percepţia
scopurilor de fond urmărite, precum şi atitudini/comportamente
sociale favorabile acestora;
e. au obiective implicit sau explicit politice, vizând, ca finalitate,
influenţarea unei entităţi – cel mai adesea o autoritate
constituită – aflate, de regulă, dincolo de indivizii vizaţi sau
ameninţaţi;
f. sunt derulate în afara stării de război sau în afara ariei de
aplicabilitate a legilor războiului, în caz de conflict armat”.
Oricare ar fi reperele conceptuale, terorismul este identificat de
către majoritatea structurilor statale de securitate ca fiind cea mai
periculoasă ameninţare la adresa securităţii, manifestându-se la toate
nivelurile de organizare socială şi în toate domeniile vieţii sociale. El
vizează viaţa, libertatea, liniştea, desfăşurarea normală a vieţii sociale,
producând frică, groază şi reacţii necontrolate.
Mediul de securitate al României după anul 1989 poate fi
caracterizat, fără teama de a greşi, ca fiind tensionat, parţial imprevizibil
şi dificil de gestionat. Controlul Balcanilor a avut tot timpul valenţe
strategice, iar criza spaţiului ex-iugoslav a demonstrat capacitatea redusă a
Europei de a gestiona astfel de probleme.
Consideraţi „butoiul cu pulbere” sau „pântecele moale” al Europei,
Balcanii au fost permanent motivaţi de probleme locale şi apariţia unor
tendinţe centrifugale pe baze: etnice, identitare, teritoriale, religioase,
economice. Studiile de specialitate, confirmate, din păcate, de evenimentele
din Kosovo, menţionează Balcanii ca focar tradiţional şi potenţial
generator de terorism, alături de Orientul Mijlociu şi Caucaz.
Amplificarea şi acutizarea terorismului, în general, şi a modului său
de manifestare, în special, au fost posibile în condiţiile existenţei unor
factori favorizanţi ce marchează mediul actual de securitate, precum:
• ineficienţa unor instituţii de securitate, ca ONU şi OSCE, în
rezolvarea marilor probleme cu care se confruntă omenirea;
184