PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Cea mai utilizată tehnică pentru spălarea banilor folosită în
România constă în contrabanda cu mijloace de plată străine, respectiv
scoaterea fizică peste frontiere a unor importante sume provenite din
practicarea evaziunii fiscale, traficul cu valută falsă, contrabandă, traficul cu
substanţe radioactive.
Cetăţeanul cipriot Victor Issa, conducătorul unei puternice reţele de
contrabandişti, a introdus în România, în decurs de trei ani de zile, prin
contrabandă, un miliard de pachete de ţigări, sumele în lei obţinute fiind
schimbate în dolari SUA, obţinând 60 milioane dolari. Aceşti bani au fost
depozitaţi în conturi personale deschise la mai multe bănci din România şi
transferaţi ulterior în conturi din străinătate. De remarcat este faptul că nici
un funcţionar bancar nu a sesizat autorităţile componente despre alimentarea
sistematică cu sume mari de dolari de către vreun cetăţean străin 1 .
Cazinourile înfiinţate în România prezintă o importanţă deosebită
pentru spălarea banilor 2 . Sistemul utilizat are la bază faptul că jetoanele
pentru jocuri de noroc pot fi cumpărate în număr nelimitat cu bani cash, în
timp ce câştigurile realizate pot fi transferate, la cerere, direct în contul
personal sau în contul altei persoane sau firme, justificând astfel provenienţa
lor 3 .
Pentru înfiinţarea cazinourilor în România se percep taxe foarte
mici de avizare, care permit rapida amortizare a investiţiilor 4 . Profitând de
faptul că sunt necesari doar 300.000 $ pentru deschiderea unui cazinou, bani
ce pot fi amortizaţi în trei luni, majoritatea străinilor deschid cazinouri în
România. De remarcat este faptul că 99,9% din patronii de cazinouri sunt
cetăţeni străini, care provin din ţări unde religia lor interzice jocurile de
noroc.
În ţară există 55 de cazinouri de care se ocupă doar două persoane
din poliţie, spre deosebire de Franţa, unde cazinourile se deschid şi se închid
în prezenţa ofiţerului de poliţie, căruia îi este prezentată lunar situaţia
principalilor indicatori economico-financiari.
Profitând de lipsa măsurilor de supraveghere şi de sancţionare,
aceste cazinouri rulează zilnic sume uriaşe, reprezentând cea mai simplă
formă de spălare a banilor – un cazinou din Bucureşti a emis (în perioada
1993–1996) 300 de certificate de câştig în valoare de 200.000 $, fără ca
persoana respectivă să fi intrat în cazinou 5 .
1 Gh. NISTORESCU, C. PĂUN, op.cit., p.298.
2 E. STANCU, Criminalistică – note curs, anul universitar 1997/1998.
3 Gh. NISTORESCU, C. PĂUN, op.cit., p.300.
4 Revista „Capital”, nr.40/09.10.1997.
5 Revista Poliţiei Române nr.2/februarie 1998.
161
În prezent au apărut în ţară numeroase „junketer”, reprezentând
firme de intermediere care furnizează jucători pentru cazinouri din Israel,
Turcia, Italia 1 .
Sistemul este utilizat de cei care spală valută de o calitate foarte
bună. Un cetăţean danez de origine libaneză, împreună cu un grup format
din trei membri (doi bărbaţi şi o femeie), au intrat în România în scop
turistic, având camuflate în portiera autoturismului 600.000 în bancnote de
100 $ contrafăcute, de o calitate superioară. Acesta a jucat la cazinou,
singur, pe mize mari, folosind valută falsă, în timp ce partenerii săi jucau la
altă masă pe mize mici, folosind valută autentică. În momentul în care
câştiga, dădea jetoanele celorlalţi, care le schimbau la casa centrală în valută
autentică. Repetând operaţiunea de mai multe ori, au spălat 50.000 $ falşi,
câştigând în final 30.000 $ 2 .
Tehnica spălării banilor prin intermediul cazinourilor este dificilă,
implicând riscul pierderii unor sume importante şi nepermiţând spălarea
unor sume mari de bani.
Cetăţenii străini au spălat sume mari de bani prin derularea unor
afaceri, deschiderea unor conturi în străinătate, în numele unor societăţi
fictive din România.
Pentru că România nu dispune de o piaţă a bunurilor imobiliare, se
utilizează ca tehnică de spălare a banilor specula imobiliară simulată.
În cadrul societăţilor care au cheltuieli curente relativ stabile, banii
se spală prin extragerea chitanţelor pentru numerar, vânzarea de bunuri sau
prestarea de servicii fictive unui complice, plata de salarii unor angajaţifantomă.
Se presupune că grupurile criminale sunt într-o continuă căutare a
tehnicilor de spălare a banilor, multe dintre ele rămânând necunoscute organelor
de cercetare penală 3 .
Criminalitatea organizată şi activităţile relaţionate cu aceasta
reprezintă o ameninţare la adresa sistemelor politice, economice, ambientale
şi sociale, deoarece:
• subminează societatea, prin considerarea evidenţei drept un factor
normal şi prin coruperea structurilor politice;
• distorsionează mecanismele pieţei în detrimentul sistemelor
economice şi comerciale;
• încurajează indivizii să acţioneze în afara economiei legale şi să
eludeze impozitele;
• degradează sistemele de mediu, eludând sistemele de siguranţă;
1 Revista „Capital”, nr.40/09.10.1997.
2 Gh. NISTORESCU, C. PĂUN, op.cit., p.306.
3 Ibidem, p.299.
162