PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Acest fenomen modifică stabilitatea socială, determină pierderea
încrederii în sistemele economice, corupte şi compromite instituţii
economice şi sociale, lezează economia în ansamblul ei, reprezintă o
ameninţare pentru structurile sociale 1 .
Orice societate prezintă o zonă subterană de existenţă a sa, o
componentă paralelă dezvoltată prin combinaţii ilegale în care autorităţile nu
pătrund pentru a constata ce se întâmplă decât atunci când răul este vizibil şi
nu mai poate fi contestat, când se produc dezechilibre în planul societăţii 2 .
Existenţa acestui fenomen este datorată intereselor de putere şi
sprijinului oferit de autorităţile statale. Autorităţile dezvăluie dimensiunile
reale ale fenomenului doar în momentele cruciale ale societăţii. Fiecare nouă
guvernare este preocupată să demonstreze cât de coruptă a fost guvernarea
anterioară, refuzând să accepte că aspecte ale criminalităţii afacerilor şi cele
ale crimei organizate se vor prelungi şi intensifica, uneori la cote mult mai
ridicate.
Această stare de fapt determină politizarea activităţilor de luptă
contra criminalităţii, situaţie care prezintă două consecinţe importante:
reacţia slabă faţă de pericolul acesteia şi consolidarea criminalităţii în
societate. Această consolidare a fost realizată prin specializarea riguroasă a
organizaţiilor criminale, logistica ultramodernă, eficienţa maximă.
Printr-o politică fiscală excesivă, statul favorizează creşterea
infrastructurilor din domeniul fiscal, determinând scăderea valorilor pe care
ar fi trebuit să le încaseze potrivit legii.
Prin intervenţia directă în domeniul reglementării stricte a
importurilor şi exporturilor, prin licenţele eliberate, statul determină
creşterea infracţiunilor legate de acestea.
Pentru a obţine profitul dorit, crima organizată foloseşte şi
coruperea oamenilor politici, a organelor judiciare şi financiare, pe lângă
metodele tradiţionale.
Judecătorul Giovane Falcone, asasinat de Mafie la 23 mai 1992,
afirma: „Mafia constituie o lume logică, raţională, funcţională şi mai
implacabilă decât statul. Mafia este o articulaţie a puterii, o metaforă a
puterii, dar şi o patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o
componentă obligatorie a sistemului economic global. Mafia se dezvoltă
datorită statului şi îşi adaptează comportamentul în funcţie de acesta”.
Structurile crimei organizate sunt atât de puternice, încât pot
influenţa decisiv structurile politico-economice. Grupurile criminale se
infiltrează în structurile puterii de stat pentru a-şi garanta activităţile ilicite şi
pentru a-şi proteja profitul obţinut din acestea. Astfel, grupurile criminale îşi
1 Costică VOICU, Criminalitatea afacerilor, Editura Ministerului de Interne, 1997, p.7.
2 Ibidem, p.8.
159
dezvoltă o filozofie proprie, menită să diminueze crima organizată din
societate. Filozofia impusă societăţii prezintă ideea că dimensiunile
criminalităţii afacerilor au la bază opinii alarmiste, false, rău orientate politic
sau bazate pe o analiză greşită 1 .
Importantele fraude descoperite privind utilizarea subvenţiilor
acordate în cadrul Pieţei Comune au făcut ca, la 25 iunie 1981, Comitetul
European pentru probleme Criminale să reunească toate aceste infracţiuni
întâlnite în lumea afacerilor sub denumirea de criminalitatea afacerilor 2 .
Autorii unor lucrări de criminologie atrag atenţia asupra apariţiei
unei noi categorii de infracţiuni, denumite „delicvenţa subvenţiilor” 3 .
Aceasta constă în faptul că dreptul de a obţine credite subvenţionate, fără a
se solicita garanţiile corespunzătoare, determină în multe cazuri utilizarea
frauduloasă a acestora, mai cu seamă în privinţa subvenţiilor Comunităţii
Europene. După anul 1993, Comisia Anti-Fraudă a Uniunii Europene a
dezvăluit faptul că sursa ideală de venituri pentru crima organizată o
constituie proiectele de finanţare ale Uniunii Europene, valoarea fraudelor
comise fiind de un miliard ECU.
Pentru a-şi spăla fondurile obţinute ilegal, crima organizată îşi
propune să găsească noi căi de acces la finanţare. Crima organizată se
foloseşte de toate metodele pentru a obţine controlul asupra cererilor de
oferte publice în executarea diferitelor lucrări de mare complexitate
(construcţii civile, industriale, amenajări de infrastructură). Grupurile
criminale îi cunosc pe cei care fac adjudecările, determinându-i să
nominalizeze intermediarii.
160
Tehnici de spălare a banilor utilizate în România
O metodă larg utilizată pentru spălarea banilor, imediat după 1989,
a constituit-o participarea la jocurile de întrajutorare tip „Caritas”. Aceste
jocuri, situate în afara legii, au proliferat într-un timp relativ scurt, datorită
dorinţei de îmbogăţire rapidă, fără muncă, a multor membri ai societăţii
româneşti 4 . Pentru o anumită sumă depusă, după un timp, deponentul putea
ridica o sumă de bani de 5-8 ori mai mare decât cea depusă. Aceste jocuri, în
fapt, stratageme de tip Ponzi, au reprezentat pentru anumite persoane cel
mai bun mod de a justifica sumele mari de bani pe care le deţineau 5 .
1 Ibidem, p.9.
2 Raportul Comitetului european pentru probleme criminale, Strasbourg, 1991, p.25.
3
TIEDMAN, KELLENS, LEIGHT şi CASSON, Aspecte criminologice ale delicvenţei
afacerilor, Strasbourg, 1976.
4 Costică VOICU, op.cit., p.346.
5
Academia FBI Quantico, Virginia, Departamentul pentru Combaterea Criminalităţii
Financiar-Bancare – material prezentat la Conferinţa pentru pregătirea Agenţilor FBI, 1996.