PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI
provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi
• securitatea globală presupune principii, norme, instituţii şi instrumente globale prin care se verifică respectarea acestor norme şi, la nevoie, se impune sistemul de norme generale de securitate. La orizont se întrezăreşte o nouă lume, clădită pe un alt sistem de valori. Ce i-ar putea determina pe oameni să renunţe la valorile pe care şi-au clădit structurile organizatorice, idealurile? Frica, persuasiunea sau nevoia, sau altceva la care, apelând cu sistemul actual de valori, nici nu se va putea gândi?! NOTE BIBLIOGRAFICE 1. Sergiu TĂMAŞ, Dicţionar politic, Editura A.R. Bucureşti, 1993, p.118. 2. Keith PORTER, Globalization: What Is It?, 2004, http://globalization.about.com/ cs/whatisit/a/whatisit.htm. 3. Martin WOLF, Globalizarea Liberală, Editura „Grasett”, Paris, 2003, preluat în Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente. 4. Susan GEORGE, Globalizarea Liberală, Editura „Grasett”, Paris, 2003, preluat în Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente. 5. Bernard GUILLOCHON, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura „Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p.7. 6. Zygmunt BAUMAN, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura „ANTET”, Bucureşti, 2003, p.66. 7. Zygmunt BAUMAN, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura „ANTET”, Bucureşti, 2003, p. 59. 8. Aurel GHIBUŢIU, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, preluat de Adrian Victor Ververa, în Societatea civilă şi securitatea naţională, p.44. 9. Gerd SCHÖNWÄLDER, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003. 10. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, Altered States – Globalization, Sovereignty, and Governance, 27.04.2003. 11. Ion Ilie STĂNESCU, Globalizarea şi antiglobalizarea, coordonate ale securităţii naţionale, în cadrul volumului Meridiane de securitate, coordonat de conf.univ.dr.ing. Ioan BIDU, Editura „A.N.I.”, Bucureşti, 2004, p.19. 12. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit. 13. Gerd SCHÖNWÄLDER, op.cit. 14. Zygmunt BAUMAN, op. cit, p.5. 15. Ibidem, p. 5. 16. Ibidem, p.60. 17. Bernard GUILLOCHON, op. cit. , p.10. 18. Sheldon SMITH, preluat de Adrian Victor Ververa, în Societatea civilă şi securitatea naţională, p.44. 19. William J. HARTMAN, Globalization and Asymmetrical Warfare, Air Command And Staff College, Air University, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002, preluat din Jihad Against McWorld scrisă de Benjamin Barber. 20. Adrian Victor VERVERA, Societatea civilă şi securitatea naţională, în cadrul volumului Meridiane de securitate, coordonat de conf.univ.dr.ing. Ioan Bidu, Editura „A.N.I.”, Bucureşti, 2004, p.41. 21. Ibidem, p.44. 22. William J. HARTMAN, Globalization and Aszmmetrical Warfare, Air Command And Staff College, Air University, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002, preluat din Global trends 2015. 23. Gerd SCHÖNWÄLDER, Op. cit. 24. Emil HEDEŞIU, Gheorghe TOMA, Contracararea Crimei Organizate Transfrontaliere, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2005. 143 144
APĂRAREA ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ ÎN CONTEXT CONTINENTAL. PREZENT ŞI VIITOR Mirela ATANASIU * The tendencies in the national defense and security represent the result of the existent climate at continental level. The preponderent trends are globalization and European and Euroatlantic integration following the continuous transformation and accentuation of risks, menaces and provocations at national, continental or global level. The insecurity factors are more and more diverse from international terrorism, demografic threat, ecological threat, the restriction of the access to the energetic resources and their dividing between states, to the psychological factors, as may be the lack of credibility. Security is the property of the entire mankind. Therefore, the statal and nonstatal actors must react concertated for assuring and maintaining of an adequate security, stability and control climate of all the security medium’s specific malfunctions. I. Apărarea şi securitatea României în continuă schimbare 1. Apărarea şi securitatea României în democraţie În ultimul deceniu, apărarea şi securitatea la nivel global s-au transformat dramatic. În timp ce vechile ameninţări au dispărut treptat, provocările noi le-au luat locul. Aceasta a determinat o nouă percepţie asupra unor concepte precum apărarea şi securitatea, pacea şi conflictele. Nu toate conflictele sunt o ameninţare la adresa păcii şi securităţii. Securitatea naţională, axată pe protecţia statului, ia din ce în ce mai mult o tendinţă de securitate umană, ce pune individul şi comunitatea pe prim-plan. Răspunsurile la ameninţările asupra securităţii naţionale includ: • acţiunea preventivă: iniţiative de prevenire a conflictelor, cum ar fi soluţionarea conflictului axată pe fiinţa umană şi acţiunile de construire a păcii; • intervenţia: în cazuri extreme, când toate celelalte eforturi au eşuat – intervenţiile în conflictele interne, pentru a proteja populaţia aflată în situaţii de risc major; * Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate. 145 • acţiunea reactivă: acţiunea umanitară, necesară în timpul şi după un război civil, pentru a oferi sprijin civililor afectaţi de război; aceasta include construcţia de tabere pentru populaţiile dislocate, acordarea azilului pentru refugiaţi sau ajutoare materiale. 2. De la securitatea militară la securitatea extinsă Permanenta schimbare a mediului de securitate a dus la o corelare a strategiei militare naţionale cu cea internaţională. România şi-a declarat ferm angajamentul spre integrarea în structurile NATO şi UE, pentru a putea face faţă accentuării riscurilor pe termen mediu şi lung. Tipurile de ameninţări la securitate existente în prezent: • ameninţări politice, ca instabilitate internă, state falimentare, terorism şi violări ale drepturilor omului; • ameninţări economice, ca sărăcia, adâncirea discrepanţelor dintre ţările bogate şi cele sărace, recesiunea financiară internaţională, consecinţele vecinătăţii cu un stat cu o economie puternică sau instabilă, pirateria; • ameninţări de mediu sau datorate activităţilor umane, ca dezastrele nucleare, schimbările ecologice la nivel global, degradarea solului şi a apei, lipsa hranei şi a altor resurse; • ameninţări sociale, precum conflictele dintre minorităţi şi majorităţi, suprapopularea, crima organizată, traficul transnaţional de droguri, comerţul ilicit, migraţia în masă, epidemiile. Avantajul unei agende de securitate extinse este acela de a furniza o înţelegere profundă a pericolelor la adresa securităţii şi a reacţiilor pe care acestea le necesită. Dezavantajul este acela că serviciile de securitate, incluzând aici toate organizaţiile care au autoritatea legitimă de a folosi forţa, a ordona folosirea forţei sau a ameninţa cu folosirea forţei pentru a proteja statul şi pe cetăţenii săi, pot deveni prea puternice dacă sunt active în ariile nemilitarizate ale societăţii. Mai mult decât atât, sectorul de securitate poate să nu aibă competenţa necesară pentru a răspunde acestor noi provocări. 3. De la securitatea şi apărarea individuală statală la cooperarea interstatală în domeniu Faptul că securitatea şi apărarea naţională nu pot fi realizate numai prin propriile puteri şi necesită cooperare interstatală este deja un adevăr demonstrat de evoluţia mediului de apărare şi securitate de la „echilibrul de putere” al secolului al XIX-lea la dezvoltarea organizaţiilor de securitate colectivă ale secolului al XX-lea, precum Liga Naţiunilor şi succesoarea ei, Organizaţia Naţiunilor Unite, dar şi a organizaţiilor de apărare colectivă 146
- Page 21 and 22: Intenţiile de aderare ale Turciei,
- Page 23 and 24: - diversificarea instrumentelor non
- Page 25 and 26: două inele puternice şi atractive
- Page 27 and 28: aspects becomes blurred 5 . The imp
- Page 29 and 30: due share in the world-wide scienti
- Page 31 and 32: OMUL - SUBIECTUL SECURITĂŢII NAŢ
- Page 33 and 34: 70 60 50 40 30 20 10 0 Mulţumit Sa
- Page 35 and 36: dezvoltare economică atât dintre
- Page 37 and 38: eprezintă, de asemenea, modalită
- Page 39 and 40: caracterizează potenţialul pe car
- Page 41 and 42: • malaria provoacă moartea a 3 m
- Page 43 and 44: apărătorul trusturilor multinaţi
- Page 45 and 46: DINAMICA MODALITĂŢILOR DE MANIFES
- Page 47 and 48: Între 1980-1989, fluxurile de capi
- Page 49 and 50: CONSIDERAŢII PRIVIND DEFINIREA CON
- Page 51 and 52: în cadrul problematicii securită
- Page 53 and 54: Accelerarea este cea care face ca v
- Page 55 and 56: a evoluat şi s-a transformat într
- Page 57 and 58: concentrare impresionantă de forţ
- Page 59 and 60: globalizării 11 , renunţând la a
- Page 61 and 62: predominant al statului în viaţa
- Page 63 and 64: drept fundamental interstatal 41 ,
- Page 65 and 66: prejudicieze unicul său purtător
- Page 67 and 68: • Putem considera că o altă for
- Page 69 and 70: controlul raţional şi participati
- Page 71: globului, globalizarea a promovat d
- Page 75 and 76: soluţiona diferendele internaţion
- Page 77 and 78: 3. Marea Neagră Regiunea are un re
- Page 79 and 80: d. trusturi sau carteluri, care iau
- Page 81 and 82: Cea mai utilizată tehnică pentru
- Page 83 and 84: înţeleasă ca expresia politică
- Page 85 and 86: influenţe directe şi asupra secur
- Page 87 and 88: Ameninţările la adresa siguranţe
- Page 89 and 90: urmare a implicării mafiei autohto
- Page 91 and 92: Cu toate măsurile luate, însă, l
- Page 93 and 94: • tranziţia de la arhitectura de
- Page 95 and 96: PROTECŢIA INFRASTRUCTURILOR CRITIC
- Page 97 and 98: Identificarea contextului Identific
- Page 99 and 100: Organizaţia de Cooperare şi Dezvo
- Page 101 and 102: noapte pentru observarea câmpului
- Page 103 and 104: IV. Concluzii Tendinţele mondiale
- Page 105 and 106: Întregul proces C2 al unei operaţ
- Page 107 and 108: complexităţii pot fi: mai multe a
- Page 109 and 110: Decizia Execuţi a Aprecierea final
- Page 111 and 112: SPIONAJULUI PSIHIC - AGRESIUNE ASIM
- Page 113 and 114: fost cheltuită de sovietici pentru
- Page 115 and 116: fost executat, independent de agen
- Page 117 and 118: Prin aceste mijloace, Uniunea Sovie
- Page 119 and 120: - respectarea ordinii şi liniştii
- Page 121 and 122: 3.3. Subsistemul de supraveghere ş
• securitatea globală presupune principii, norme, instituţii şi<br />
instrumente globale prin care se verifică respectarea acestor norme<br />
şi, la nevoie, se impune sistemul de norme generale de securitate.<br />
La orizont se întrezăreşte o nouă lume, clădită pe un alt sistem de<br />
valori. Ce i-ar putea determina pe oameni să renunţe la valorile pe care şi-au<br />
clădit structurile organizatorice, idealurile? Frica, persuasiunea sau nevoia,<br />
sau altceva la care, apelând cu sistemul actual de valori, nici nu se va putea<br />
gândi?!<br />
NOTE BIBLIOGRAFICE<br />
1. Sergiu TĂMAŞ, Dicţionar politic, Editura A.R. Bucureşti, 1993,<br />
p.118.<br />
2. Keith PORTER, Globalization: What Is It?, 2004,<br />
http://globalization.about.com/ cs/whatisit/a/whatisit.htm.<br />
3. Martin WOLF, Globalizarea Liberală, Editura „Grasett”, Paris,<br />
2003, preluat în Globalizarea: o singură planetă, proiecte<br />
divergente.<br />
4. Susan GEORGE, Globalizarea Liberală, Editura „Grasett”, Paris,<br />
2003, preluat în Globalizarea: o singură planetă, proiecte<br />
divergente.<br />
5. Bernard GUILLOCHON, Globalizarea: o singură planetă,<br />
proiecte divergente, Editura „Enciclopedia RAO”, Bucureşti,<br />
2003, p.7.<br />
6. Zygmunt BAUMAN, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura<br />
„ANTET”, Bucureşti, 2003, p.66.<br />
7. Zygmunt BAUMAN, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura<br />
„ANTET”, Bucureşti, 2003, p. 59.<br />
8. Aurel GHIBUŢIU, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi<br />
Industrie a României, preluat de Adrian Victor Ververa, în<br />
Societatea civilă şi securitatea naţională, p.44.<br />
9. Gerd SCHÖNWÄLDER, Globalization, Violent Conflict, and<br />
Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming<br />
Possibilities, martie 2003.<br />
10. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, Altered States –<br />
Globalization, Sovereignty, and Governance, 27.04.2003.<br />
11. Ion Ilie STĂNESCU, Globalizarea şi antiglobalizarea,<br />
coordonate ale securităţii naţionale, în cadrul volumului<br />
Meridiane de securitate, coordonat de conf.univ.dr.ing. Ioan<br />
BIDU, Editura „A.N.I.”, Bucureşti, 2004, p.19.<br />
12. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit.<br />
13. Gerd SCHÖNWÄLDER, op.cit.<br />
14. Zygmunt BAUMAN, op. cit, p.5.<br />
15. Ibidem, p. 5.<br />
16. Ibidem, p.60.<br />
17. Bernard GUILLOCHON, op. cit. , p.10.<br />
18. Sheldon SMITH, preluat de Adrian Victor Ververa, în Societatea<br />
civilă şi securitatea naţională, p.44.<br />
19. William J. HARTMAN, Globalization and Asymmetrical Warfare,<br />
Air Command And Staff College, Air University, Maxwell Air<br />
Force Base, Alabama, aprilie 2002, preluat din Jihad Against<br />
McWorld scrisă de Benjamin Barber.<br />
20. Adrian Victor VERVERA, Societatea civilă şi securitatea<br />
naţională, în cadrul volumului Meridiane de securitate, coordonat<br />
de conf.univ.dr.ing. Ioan Bidu, Editura „A.N.I.”, Bucureşti, 2004,<br />
p.41.<br />
21. Ibidem, p.44.<br />
22. William J. HARTMAN, Globalization and Aszmmetrical Warfare,<br />
Air Command And Staff College, Air University, Maxwell Air<br />
Force Base, Alabama, aprilie 2002, preluat din Global trends<br />
2015.<br />
23. Gerd SCHÖNWÄLDER, Op. cit.<br />
24. Emil HEDE<strong>ŞI</strong>U, Gheorghe TOMA, Contracararea Crimei<br />
Organizate Transfrontaliere, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2005.<br />
143<br />
144
Change language