PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Uniunea Europeană se bazează pe un concept puternic
teritorial: are caracter european; are teritoriu comunitar format din
teritoriile statelor europene membre inclusiv departamentele de peste mări;
piaţă unică; zona Euro, toate aceste arii fiind multidimensionale: geografice,
economice, politice, juridice, culturale, sociale. Ce au în comun aceste zone
este faptul că au depăşit stadiul naţional, au devenit comunitare, spaţii
asupra cărora statele îşi exercită în comun suveranitatea, – vorbind din
perspectivă interguvernamentală.
Am putea remarca chiar un paradox al Uniunii Europene:
caracterul său transnaţional 60 , deoarece zonele economice şi politice
comunitare depăşesc graniţele naţionale, fiind destinate deplinei exercitări a
celor patru libertăţi de circulaţie, şi, în acelaşi timp, caracterul său
comunitar, destinat a proteja populaţiile statelor membre, dar şi statele
înşeşi, de forţele haotice ale globalizării, construind o arie cu identităţi şi
graniţe bine delimitate - art. B/ TUE, modif. prin Amsterdam.
60
Kalevi J. HOLSTI- The changing nature of international institutions: the case of
territoriality, Working paper no. 32, Institute of International Relations, University of British
Columbia, Nov. 2000.
135
136
PROCESUL DE GLOBALIZARE. SENSURI
ŞI TERMINOLOGII
General maior dr. ing. Marin MĂCIUCĂ *
Globalization is a process that affects us all. Some consider it to be
an irreversible process, the destiny everybody makes for or the source of
some people’s happiness and others’ unhappiness. Globalization is
vehemently argued on, sometimes even through violent actions. It is both a
modern concept somehow superficially used and a very complex
phenomenon encompassing realities and trends that, once out of control,
can lead to unpredictable world order/ disorder with many who lose and
few who benefit.
Globalizarea este un proces care ne afectează pe toţi. Unii
consideră că este un proces ireversibil, destinul spre care lumea se îndreptă,
fiind, în acelaşi timp, sursa fericirii unora şi a nefericirii altora. Globalizarea
este vehement contestată, uneori chiar prin acţiuni violente.
Apariţia mondializării este plasată la sfârşitul anilor 1980, având la
bază schimbări fundamentale ale lumii contemporane, referitoare la
tehnologie, comunicaţii, investiţii, economie şi perceperea lumii înconjurătoare.
Procesul globalizării stimulează dezvoltarea rapidă, circuitele
economice şi financiare, propagă valorile universale şi apropie societăţile
între ele, oferind oportunităţi multiplicate pentru beneficii economice şi
sociale tuturor ţărilor lumii. Pe de altă parte, în absenţa unor politici
adecvate, procesul globalizării poate conduce şi la unele efecte negative,
adevărate provocări la adresa statelor noii lumi, precum încălzirea globală,
poluarea, afectarea biodiversităţii şi deşertificarea, inechitatea distribuţiei
beneficiilor globalizării între ţările bogate şi cele sărace şi adâncirea
decalajelor, ştergerea specificităţilor culturale, proliferarea armelor de
nimicire în masă, criminalitatea transfrontalieră sau terorismul.
Globalizarea este unul dintre conceptele frecvent folosite în mediile
politice, economice şi academice. Ea este, deopotrivă, un concept la modă,
utilizat cu oarecare superficialitate, şi un fenomen real de o mare
complexitate, ce cuprinde atât realităţi, cât şi tendinţe care, scăpate de sub
* Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică.