PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Accelerarea este cea care face ca viteza de transformare să crească
permanent, procesele specifice globalizării producându-se din ce în ce mai
rapid şi din ce în ce mai multe locuri. Ca arie de manifestare, globalizarea se
extinde permanent, la limitele sale geografice, economice, sociale şi politice
petrecându-se tot felul de manifestări contradictorii. În interiorul ariei de
manifestare, accelerarea face ca procesele specifice să devină din ce în ce
mai profunde, iar ciclul de repetabilitate să fie din ce în ce mai rapid.
Dualitatea rezultă din faptul că globalizarea uneşte şi divide
concomitent şi permanent. Apar efecte diferite pentru cauze identice.
Cauzele diviziunii sunt identice cu cele care promovează uniformizarea
globului. Globalizarea promovează lipsa presupusei unităţi a efectelor.
Întrebuinţările timpului şi spaţiului sunt strict diferenţiate. Ceea ce pentru
unii este opţiune liberă, pentru alţii reprezintă o lovitură dată de soartă.
Glocalizarea [1], proces de concentrare a capitalului, finanţelor şi
celorlalte resurse de opţiune şi acţiune eficientă, dar şi - în primul rând - de
concentrare a libertăţii de mişcare şi acţiune (două libertăţi care, din raţiuni
practice, au devenit sinonime). Glocalizarea este o caracteristică inclusă
integral în procesul globalizării, reflectând unitatea indestructibilă dintre
tensiunile globalizante şi cele localizante. Este specifică dualismului
globalizării: ceea ce pentru unii reprezintă opţiune liberă, pe alţii îi loveşte
ca o soartă crudă. Glocalizarea [2], privită ca un conflict la nivel local
datorat globalizării şi modelat de creşterea importanţei cuceririlor
tehnologice şi de comunicaţii, în special de Internet, este o temă importantă,
la fel de tentantă ca şi raportul dintre globalizare şi drepturile omului sau
managementul resurselor naturale ori problemele generale referitoare la
ambient.
Integrarea suprastatală poate fi apreciată ca o continuare a metasuveranităţii
statelor în cadrul celor două foste blocuri de putere. Scena
globală a devenit caracterizată de coexistenţa şi concurenţa dintre grupuri
de state şi mai puţin evident dintre state luate separat. Principalul efect al
acestei caracteristici a fost modificarea structurală a soclului suveranităţii
statului naţional, caracterizat, până în urmă cu câţiva ani, doar de
autocontrolul militar, economic şi cultural sau, altfel spus, al trepiedului
suveranităţii statului naţional, format din forţă, resurse şi informaţie.
Libertatea înseamnă din ce în ce mai mult libertatea de mişcare şi
de opţiune, iar opţiunea a căpătat o vădită dimensiune spaţială.
Lipsa centrului (decizional), a unui pupitru de comandă, raportat la
problemele majore cu care se confruntă societatea internaţională, în
contextul noii dezordini mondiale.
Mobilitatea, cea mai importantă trăsătură a globalizării, a devenit
una dintre cele mai dorite valori în societate. Ea determină modelarea
permanentă a noilor ierarhii sociale, politice, economice, culturale, din ce în
ce mai răspândite în jurul lumii. Datorită dualităţii globalizării, a fi în
mişcare are sensuri şi efecte radical diferite, la vârful şi la baza piramidei
sociale, atât pe plan naţional, intern, al unui stat, cât şi în sfera
internaţională.
Redistribuirea se manifestă în cadrul proceselor complementare de
integrarea/parcelare şi globalizare/teritorializare. Aceste procese
complementare influenţează în cea mai mare măsură redistribuirea pe tot
cuprinsul globului a suveranităţii, puterii şi libertăţii de acţiune,
Restratificarea formează o nouă ierarhie socio-culturală, datorită
redistribuirii unor categorii contradictorii, ce se manifestă simultan:
privilegii/lipsuri, bogăţii/sărăcii, resurse/sterilităţi, libertăţi/constrângeri.
Viteza, care a devenit din ce în ce mai mare, influenţând atât
condiţia omului faţă de spaţiu şi timp, cât şi activităţile ce se înfăptuiesc în
domeniile influenţate de procesul globalizării. Datorită vitezei [3] sporite,
distanţele şi timpul par din ce în ce mai scurte, influenţându-se astfel major
reacţiile decidenţilor.
Indiferent de locul pe glob în care are loc un eveniment important,
aparenţa, şi nu numai, face ca efectele sale să fie percepute din ce în ce mai
repede, inclusiv la mari distanţe, decidenţii fiind din ce în ce mai mult lipsiţi
de confort atunci când trebuie să proceseze, analizeze, utilizeze cunoştinţele
acumulate anterior şi să ia hotărâri, mai ales că mass-media asigură 24 din
24 de ore acoperirea evenimentelor din întreaga lume.
Dintre cei mai importanţi factori ai globalizării menţionăm: bazele
de date; capitalul; decizia; informaţia; mişcarea; polarizarea; proprietatea;
revoluţia tehnologică; spaţiul; ştirea.
Bazele de date sunt considerate instrument de selecţie, separare sau
excludere. Caracteristicile indivizilor se cuprind în tot felul de baze de date,
acestea tinzând să fie tot mai interconectate între ele.
Bazele de date sunt folosite ca instrument de evaluare şi furnizare a
credibilităţii individului. La nivelul unei societăţi, respectându-se cadrul
legal de protejare a datelor fiecărui individ, prin utilizarea lor, se pot
eficientiza mecanismele diverselor sfere de activitate sau se pot crea
posibilităţi multiple de protejare a siguranţei personale a cetăţeanului.
Exemplele nu se opresc aici. În plan economico-financiar, unii din
principalii utilizatori sau poate organizatori ai bazelor de date sunt
companiile de asigurări şi de marketing. Clienţii sunt şi alegători. Cine nu
este alegător, nu prezintă încredere şi trebuie îndepărtat. Cei care sunt demni
de încredere participă la jocurile comunităţii. Bazele de date sunt utilizate
pentru identificarea consumatorilor siguri şi de încredere, pentru cunoaşterea
şi satisfacerea dorinţelor acestora şi mai ales a dorinţei de consum, de
105
106