PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI
provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi
privim tabloul din punct de vedere temporal. Astfel, imaginea devine „tridimensională” şi se poate observa că cele trei concepte sunt diferenţiate de modul propriu de a ordona priorităţile. Statul naţional devine o simplă piesă pe tabla de şah regională, continentală sau mondială, de importanţă variabilă, în funcţie de inteligenţa celor care o pun în mişcare. Istoria ne dovedeşte că echilibrele de putere care stau la baza unei arhitecturi de securitate sunt efemere (Pacea de la Westfalia, din 1648, a durat 150 de ani; sistemul de relaţii internaţionale adoptat la Congresul de la Viena, din 1814, a funcţionat 100 de ani; ordinea celor două blocuri militare din timpul „războiului rece” a capotat după 40 de ani). De aceea, este vital pentru securitatea naţiunii noastre să se estimeze corect dinamica situaţiei internaţionale, mai ales în condiţiile prezentului, în care aceasta este extrem de dificilă, urmare a bătăliei care se duce pentru ocuparea unei poziţii convenabile în noua ordine mondială. REDEFINIREA TRĂSĂTURILOR ŞI FACTORILOR GLOBALIZĂRII SUB IMPACTUL MEDIULUI DE SECURITATE LA ÎNCEPUT DE SECOL Lector universitar dr. Nicoleta Daniela BRAUN * Globalization neither can be given a clear definition nor can it be unanimously accepted since it represents the result of historical process which triggered an enormous gap between the rich and the poor; the world has been divided and rallied around numerous actors whose interests not only get themselves manifest in different areas but are often antagonistic. Considering these realities of the international environment at the beginning of the century we will try to redefine the characteristics and factors of globalization from the perspective of a positive evolution of the security environment. Evoluţia societăţii omeneşti actuale îndeplineşte toate elementele specifice fenomenului globalizării. Globalizarea reprezintă un fenomen multidimensional cu efecte determinate în domeniile economic, social, cultural şi de securitate. Globalizarea nu poate fi definită clar şi nici unanim acceptată, întrucât reprezintă rezultatul unui proces istoric în urma căruia decalajele dintre bogaţi şi săraci s-a mărit considerabil, lumea s-a fragmentat şi s-a polarizat în jurul a numeroşi actori ale căror interese nu numai că se manifestă în plaje diferite, dar sunt de multe ori antagonice. Dualitatea procesului, care face, pe de o parte, ca lumea să se integreze, să devină din ce în ce mai mixtă, iar, pe de altă parte, să se fragmenteze şi să se diferenţieze din ce în ce mai mult, stă la baza manifestărilor antiglobalizare şi este o reprezentare destul de edificatoare, o luptă dintre civilizaţie şi cultură, izvorâtă din dorinţa lumii de a deveni o singură civilizaţie, dar în acelaşi timp de a-şi păstra sau chiar multiplica diversitatea culturală. Având în vedere aceste realităţi ale mediului internaţional la început de secol şi mileniu, vom încerca în continuare să definim trăsăturile şi factorii globalizării din perspectiva evoluţiei pozitive a mediului de securitate. Începem prin evidenţierea trăsăturilor globalizării. * Universitatea Naţională de Apărare. 103 104
Accelerarea este cea care face ca viteza de transformare să crească permanent, procesele specifice globalizării producându-se din ce în ce mai rapid şi din ce în ce mai multe locuri. Ca arie de manifestare, globalizarea se extinde permanent, la limitele sale geografice, economice, sociale şi politice petrecându-se tot felul de manifestări contradictorii. În interiorul ariei de manifestare, accelerarea face ca procesele specifice să devină din ce în ce mai profunde, iar ciclul de repetabilitate să fie din ce în ce mai rapid. Dualitatea rezultă din faptul că globalizarea uneşte şi divide concomitent şi permanent. Apar efecte diferite pentru cauze identice. Cauzele diviziunii sunt identice cu cele care promovează uniformizarea globului. Globalizarea promovează lipsa presupusei unităţi a efectelor. Întrebuinţările timpului şi spaţiului sunt strict diferenţiate. Ceea ce pentru unii este opţiune liberă, pentru alţii reprezintă o lovitură dată de soartă. Glocalizarea [1], proces de concentrare a capitalului, finanţelor şi celorlalte resurse de opţiune şi acţiune eficientă, dar şi - în primul rând - de concentrare a libertăţii de mişcare şi acţiune (două libertăţi care, din raţiuni practice, au devenit sinonime). Glocalizarea este o caracteristică inclusă integral în procesul globalizării, reflectând unitatea indestructibilă dintre tensiunile globalizante şi cele localizante. Este specifică dualismului globalizării: ceea ce pentru unii reprezintă opţiune liberă, pe alţii îi loveşte ca o soartă crudă. Glocalizarea [2], privită ca un conflict la nivel local datorat globalizării şi modelat de creşterea importanţei cuceririlor tehnologice şi de comunicaţii, în special de Internet, este o temă importantă, la fel de tentantă ca şi raportul dintre globalizare şi drepturile omului sau managementul resurselor naturale ori problemele generale referitoare la ambient. Integrarea suprastatală poate fi apreciată ca o continuare a metasuveranităţii statelor în cadrul celor două foste blocuri de putere. Scena globală a devenit caracterizată de coexistenţa şi concurenţa dintre grupuri de state şi mai puţin evident dintre state luate separat. Principalul efect al acestei caracteristici a fost modificarea structurală a soclului suveranităţii statului naţional, caracterizat, până în urmă cu câţiva ani, doar de autocontrolul militar, economic şi cultural sau, altfel spus, al trepiedului suveranităţii statului naţional, format din forţă, resurse şi informaţie. Libertatea înseamnă din ce în ce mai mult libertatea de mişcare şi de opţiune, iar opţiunea a căpătat o vădită dimensiune spaţială. Lipsa centrului (decizional), a unui pupitru de comandă, raportat la problemele majore cu care se confruntă societatea internaţională, în contextul noii dezordini mondiale. Mobilitatea, cea mai importantă trăsătură a globalizării, a devenit una dintre cele mai dorite valori în societate. Ea determină modelarea permanentă a noilor ierarhii sociale, politice, economice, culturale, din ce în ce mai răspândite în jurul lumii. Datorită dualităţii globalizării, a fi în mişcare are sensuri şi efecte radical diferite, la vârful şi la baza piramidei sociale, atât pe plan naţional, intern, al unui stat, cât şi în sfera internaţională. Redistribuirea se manifestă în cadrul proceselor complementare de integrarea/parcelare şi globalizare/teritorializare. Aceste procese complementare influenţează în cea mai mare măsură redistribuirea pe tot cuprinsul globului a suveranităţii, puterii şi libertăţii de acţiune, Restratificarea formează o nouă ierarhie socio-culturală, datorită redistribuirii unor categorii contradictorii, ce se manifestă simultan: privilegii/lipsuri, bogăţii/sărăcii, resurse/sterilităţi, libertăţi/constrângeri. Viteza, care a devenit din ce în ce mai mare, influenţând atât condiţia omului faţă de spaţiu şi timp, cât şi activităţile ce se înfăptuiesc în domeniile influenţate de procesul globalizării. Datorită vitezei [3] sporite, distanţele şi timpul par din ce în ce mai scurte, influenţându-se astfel major reacţiile decidenţilor. Indiferent de locul pe glob în care are loc un eveniment important, aparenţa, şi nu numai, face ca efectele sale să fie percepute din ce în ce mai repede, inclusiv la mari distanţe, decidenţii fiind din ce în ce mai mult lipsiţi de confort atunci când trebuie să proceseze, analizeze, utilizeze cunoştinţele acumulate anterior şi să ia hotărâri, mai ales că mass-media asigură 24 din 24 de ore acoperirea evenimentelor din întreaga lume. Dintre cei mai importanţi factori ai globalizării menţionăm: bazele de date; capitalul; decizia; informaţia; mişcarea; polarizarea; proprietatea; revoluţia tehnologică; spaţiul; ştirea. Bazele de date sunt considerate instrument de selecţie, separare sau excludere. Caracteristicile indivizilor se cuprind în tot felul de baze de date, acestea tinzând să fie tot mai interconectate între ele. Bazele de date sunt folosite ca instrument de evaluare şi furnizare a credibilităţii individului. La nivelul unei societăţi, respectându-se cadrul legal de protejare a datelor fiecărui individ, prin utilizarea lor, se pot eficientiza mecanismele diverselor sfere de activitate sau se pot crea posibilităţi multiple de protejare a siguranţei personale a cetăţeanului. Exemplele nu se opresc aici. În plan economico-financiar, unii din principalii utilizatori sau poate organizatori ai bazelor de date sunt companiile de asigurări şi de marketing. Clienţii sunt şi alegători. Cine nu este alegător, nu prezintă încredere şi trebuie îndepărtat. Cei care sunt demni de încredere participă la jocurile comunităţii. Bazele de date sunt utilizate pentru identificarea consumatorilor siguri şi de încredere, pentru cunoaşterea şi satisfacerea dorinţelor acestora şi mai ales a dorinţei de consum, de 105 106
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRA
- Page 3 and 4: INFLUENŢA ARMELOR NELETALE ÎN CON
- Page 5 and 6: GLOBALIZARE ŞI SECURITATE GLOBALIZ
- Page 7 and 8: INSTITUŢIONAL AL UNUI SISTEM DE SE
- Page 9 and 10: eficienţei economice. Ele fac faţ
- Page 11 and 12: Sunt relaţiile Nord-Sud mult mai s
- Page 13 and 14: America a încetat să fie o superp
- Page 15 and 16: MAREA NEAGRĂ - EPICENTRUL ELIPSEI
- Page 17 and 18: - Burgas - Alexandropolis (agreat d
- Page 19 and 20: extins al Mării Negre au fost vict
- Page 21 and 22: Intenţiile de aderare ale Turciei,
- Page 23 and 24: - diversificarea instrumentelor non
- Page 25 and 26: două inele puternice şi atractive
- Page 27 and 28: aspects becomes blurred 5 . The imp
- Page 29 and 30: due share in the world-wide scienti
- Page 31 and 32: OMUL - SUBIECTUL SECURITĂŢII NAŢ
- Page 33 and 34: 70 60 50 40 30 20 10 0 Mulţumit Sa
- Page 35 and 36: dezvoltare economică atât dintre
- Page 37 and 38: eprezintă, de asemenea, modalită
- Page 39 and 40: caracterizează potenţialul pe car
- Page 41 and 42: • malaria provoacă moartea a 3 m
- Page 43 and 44: apărătorul trusturilor multinaţi
- Page 45 and 46: DINAMICA MODALITĂŢILOR DE MANIFES
- Page 47 and 48: Între 1980-1989, fluxurile de capi
- Page 49 and 50: CONSIDERAŢII PRIVIND DEFINIREA CON
- Page 51: în cadrul problematicii securită
- Page 55 and 56: a evoluat şi s-a transformat într
- Page 57 and 58: concentrare impresionantă de forţ
- Page 59 and 60: globalizării 11 , renunţând la a
- Page 61 and 62: predominant al statului în viaţa
- Page 63 and 64: drept fundamental interstatal 41 ,
- Page 65 and 66: prejudicieze unicul său purtător
- Page 67 and 68: • Putem considera că o altă for
- Page 69 and 70: controlul raţional şi participati
- Page 71 and 72: globului, globalizarea a promovat d
- Page 73 and 74: APĂRAREA ŞI SECURITATEA NAŢIONAL
- Page 75 and 76: soluţiona diferendele internaţion
- Page 77 and 78: 3. Marea Neagră Regiunea are un re
- Page 79 and 80: d. trusturi sau carteluri, care iau
- Page 81 and 82: Cea mai utilizată tehnică pentru
- Page 83 and 84: înţeleasă ca expresia politică
- Page 85 and 86: influenţe directe şi asupra secur
- Page 87 and 88: Ameninţările la adresa siguranţe
- Page 89 and 90: urmare a implicării mafiei autohto
- Page 91 and 92: Cu toate măsurile luate, însă, l
- Page 93 and 94: • tranziţia de la arhitectura de
- Page 95 and 96: PROTECŢIA INFRASTRUCTURILOR CRITIC
- Page 97 and 98: Identificarea contextului Identific
- Page 99 and 100: Organizaţia de Cooperare şi Dezvo
- Page 101 and 102: noapte pentru observarea câmpului
privim tabloul din punct de vedere temporal. Astfel, imaginea devine<br />
„tridimensională” şi se poate observa că cele trei concepte sunt diferenţiate<br />
de modul propriu de a ordona priorităţile. Statul naţional devine o simplă<br />
piesă pe tabla de şah regională, continentală sau mondială, de importanţă<br />
variabilă, în funcţie de inteligenţa celor care o pun în mişcare. Istoria ne<br />
dovedeşte că echilibrele de putere care stau la baza unei arhitecturi de<br />
securitate sunt efemere (Pacea de la Westfalia, din 1648, a durat 150 de ani;<br />
sistemul de relaţii internaţionale adoptat la Congresul de la Viena, din 1814,<br />
a funcţionat 100 de ani; ordinea celor două blocuri militare din timpul<br />
„războiului rece” a capotat după 40 de ani). De aceea, este vital pentru<br />
securitatea naţiunii noastre să se estimeze corect dinamica situaţiei<br />
internaţionale, mai ales în condiţiile prezentului, în care aceasta este extrem<br />
de dificilă, urmare a bătăliei care se duce pentru ocuparea unei poziţii<br />
convenabile în noua ordine mondială.<br />
REDEFINIREA TRĂSĂTURILOR <strong>ŞI</strong> FACTORILOR<br />
GLOBALIZĂRII SUB IMPACTUL MEDIULUI DE SECURITATE<br />
<strong>LA</strong> ÎNCEPUT DE SECOL<br />
Lector universitar dr. Nicoleta Daniela BRAUN *<br />
Globalization neither can be given a clear definition nor can it be<br />
unanimously accepted since it represents the result of historical process<br />
which triggered an enormous gap between the rich and the poor; the world<br />
has been divided and rallied around numerous actors whose interests not<br />
only get themselves manifest in different areas but are often antagonistic.<br />
Considering these realities of the international environment at the beginning<br />
of the century we will try to redefine the characteristics and factors of<br />
globalization from the perspective of a positive evolution of the security<br />
environment.<br />
Evoluţia societăţii omeneşti actuale îndeplineşte toate elementele<br />
specifice fenomenului globalizării. Globalizarea reprezintă un fenomen<br />
multidimensional cu efecte determinate în domeniile economic, social,<br />
cultural şi de securitate.<br />
Globalizarea nu poate fi definită clar şi nici unanim acceptată,<br />
întrucât reprezintă rezultatul unui proces istoric în urma căruia decalajele<br />
dintre bogaţi şi săraci s-a mărit considerabil, lumea s-a fragmentat şi s-a<br />
polarizat în jurul a numeroşi actori ale căror interese nu numai că se<br />
manifestă în plaje diferite, dar sunt de multe ori antagonice. Dualitatea<br />
procesului, care face, pe de o parte, ca lumea să se integreze, să devină din<br />
ce în ce mai mixtă, iar, pe de altă parte, să se fragmenteze şi să se<br />
diferenţieze din ce în ce mai mult, stă la baza manifestărilor antiglobalizare<br />
şi este o reprezentare destul de edificatoare, o luptă dintre civilizaţie şi<br />
cultură, izvorâtă din dorinţa lumii de a deveni o singură civilizaţie, dar în<br />
acelaşi timp de a-şi păstra sau chiar multiplica diversitatea culturală.<br />
Având în vedere aceste realităţi ale mediului internaţional la<br />
început de secol şi mileniu, vom încerca în continuare să definim trăsăturile<br />
şi factorii globalizării din perspectiva evoluţiei pozitive a mediului de<br />
securitate. Începem prin evidenţierea trăsăturilor globalizării.<br />
* Universitatea Naţională de Apărare.<br />
103<br />
104