PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

autohtonilor, întrucât salariile oferite sunt mult mai mici, ceea ce poate
produce unele tensiuni în plan social, amplificate uneori şi de capacitatea
redusă a imigranţilor de a se adapta la condiţiile sociale, culturale din ţaraţintă/gazdă.
Forţa de muncă salarială şi cea din agricultură sunt cele mai expuse
deschiderii unei economii naţionale. Apar specializări şi mutaţii ale
producţiei, care determină reaşezări de preţuri şi respecializări ale forţei de
muncă, ceea ce presupune variaţii ale veniturilor salariale sau chiar
impunerea unor migraţii ale forţei de muncă sau acceptarea unor soluţii de
protecţie socială, până la apariţia altor condiţii economice locale favorabile.
În acest context apare şi situaţia existenţei unui loc de muncă principal şi a
unor job-uri secundare, suplimente de venit salarial, oficial sau neoficial.
Dualitatea procesului de globalizare apare şi din situaţia forţei de
muncă slab calificate din ţările avansate tehnologic, periclitată de
importurile din ţările cu forţă de muncă ieftină şi îngustarea locurilor de
muncă datorită revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Întrepătrunderea sistemelor de
producţie se manifestă printr-o concurenţă crescută pe pieţe şi o mobilitate
internaţională mai mare a factorilor de producţie (capital, forţă de muncă),
producţia globală înfăptuindu-se în principal cu un capital parţial
extrateritorial.
În contextul accelerării procesului de globalizare, transporturile şi
tehnologia informaţiilor reprezintă cei doi piloni de bază ai unui capitalism
modern [17] care susţin, la nivelul întregului glob, o economie mondială din
ce în ce mai complexă.
Călătoria şi transporturile au făcut, la rândul lor, obiectul
schimbărilor rapide şi radicale datorate globalizării. Ca şi în situaţia altor
factori ai globalizării, transporturile, pe lângă diversitatea şi calitatea
dobândite, au preluat inclusiv valenţa virtuală datorită utilizării la scară cât
mai mare a Internetului, utilizatorii vizitând locurile de interes, prezentate şi
valorificate virtual, de rata mare a dezvoltării. Forţa de muncă ieftină şi
competiţia mondială susţin scăderea preturilor pe piaţă şi creşterea
posibilităţilor globale de a folosi tehnologiile sofisticate pentru diverse
scopuri chiar şi de statele sau actorii non-statali ce deţin posibilităţi
financiare mai reduse.
2. Thomas T. HANSEN, Andreas MULLER, Guillermo Hernandez
VERA, Evolution of NATO in the Postcold War Era, Studiu în cadrul
Departamentului de Cercetare al Colegiului de Comandă şi Stat Major Aero,
SUA, 1997
3. Gerd SCHÖNWÄLDER, Globalization, Violent Conflict, and
Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities,
martie 2003
4. Guillochon BERNARD, Globalizarea: o singură planetă,
proiecte divergente, Editura „Enciclopedia Rao”, Bucureşti, 2003, p. 10
5. Thomas T. HANSEN, Andreas MULLER, Guillermo Hernandez
VERA, op. cit.
6. Olfgang H. REINICKE şi Francis DENG, cu Jan Martin WITTE,
Thorsten BENNER, Beth WHITAKER şi John GERSHMAN, Critical
Choices – The United Nations, Networks, and the Future of Global
Governance, IDRC, 2000
7. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, Altered States – Globalization,
Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003
8. http://www.optimizemag.com/article, Bob VIOLINO, The World
Is Your Market, Optimize Magazine – USA iunie 2004
9. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit.
10. Thomas T. HANSEN, Andreas MULLER, Guillermo Hernandez
VERA, op. cit.
11. Guillochon Bernard, op. cit.
12. Ibidem.
13. http://en.ce.cn/Insight/t20040427_751437.shtml, Future market in
trend of economic globalization, China Economic Net – Beijing, China,
07.06.2004
14. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit.
15. William J. HARTMAN, op. cit.
16. Ibidem.
17. Ibidem.
NOTE BIBLIOGRAFICE:
1. William J. HARTMAN, Globalization and Asymmetrical Warfare,
Air Command and Staff College, Air University, Maxwell Air Force Base,
Alabama, aprilie 2002
95
96