PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Între 1980-1989, fluxurile de capital au crescut de peste 10 ori [11],
valoarea capitalului întreprinderilor străine din produsul intern brut (PIB)
mondial evoluând de la 5% la 15%. Cei mai importanţi investitori se găsesc
în SUA, UE şi Japonia, care, în 1990 deţineau 90% din stocul mondial al
activelor plasate în străinătate, iar, din acestea, 2/3 se găsesc în ţările
dezvoltate economic. Accelerarea procesului globalizării este evidentă,
având în vedere că între 1950-1970, volumul ISD a crescut doar de 6 ori.
În ultimii 10-15 ani se observă totuşi unele mutaţii în fluxurile de
capital, apărând noi ţări de interes pentru ISD: China care, în 2004, atrăgea
31% din fluxul global al ISD; Brazilia, cu 28%; America Latină şi Caraibe,
pentru care fluxul ISD a crescut de 10 ori în perioada 1990-2004; ţările
Europei Centrale şi Orientale, unde volumul ISD a crescut de 13 ori între
1991 – 2004.
Globalizarea financiară a fost influenţată de cei „3D”:
Dereglementare, Decompartimentare, Descentralizare – adică, suprimarea
unor bariere juridice, mai buna comunicare între pieţele financiare şi
eliminarea băncilor ca intermediari în avantajul dezvoltării burselor şi
apariţiei unor noi instrumente financiare (options, futures, swaps). Din 1985,
s-a ajuns de la tranzacţii financiare de 200.000 milioane USD/zi, la
1.400.000 milioane USD/zi, în 2000, adică 9/10 din toate rezervele de
schimb ale băncilor [12]. În ultimii 50 de ani, prin accelerarea procesului
economic globalizat, au fost dezvoltate, pe întregul mapamond, pieţele
financiare tip future [13], economia fictivă, preconizată pentru viitor (future,
în engleză), fiind superioară cu mult în tranzacţii economiei reale, a
prezentului. Există în lume peste 100 future exchanges, aproape 60 activând
în Europa şi SUA, celelalte fiind înfiinţate în 40 de ţări, volumul
tranzacţiilor crescând cu 10% in ultimii 15%. Aceste pieţe future sunt
caracterizate de: efectul pozitiv al stabilizării creşterii economiei naţionale;
formarea în premieră în această sferă financiară, a trei structuri de preţuri -
CBOT pentru produsele agricole, LME (London Metal Exchange) pentru
metalele neferoase, LIFFE (London International Financial Futures
Exchange) pentru derivatele financiare; competiţia strânsă între aceste pieţe
pe plan mondial, întrucât marile companii pot chiar promova, on-line,
planuri economice pe diverse termene, pentru preţurile a numeroase
produse; efectele dezvoltării lor pe plan mondial au devenit din ce în ce mai
evidente.
Mass-media – datorită televiziunii [14], presei, Internetului,
călătorilor în străinătate, reţelelor de ONG-uri, suntem bombardaţi zilnic cu
noutăţi din toată lumea, de cele mai multe ori fiind promovate conflictele,
dezastrele, accidentele grave şi prinderea infractorilor. Adesea, asimilăm
aceste ştiri ca şi cum ar face parte din viaţa noastră, fiind preluate şi
93
discutate în familii, la locul de muncă, între prieteni. Procesul globalizării a
produs şi accentuat unele efecte asupra media:
• media s-a transformat [15] în una din principalele entităţi care
influenţează mediul internaţional;
• managementul în media a devenit deosebit de complex şi de dificil,
datorită constrângerilor multiple, de la necesitatea de a obţine profit
(companii ca CNN, Fox News şi BBC există doar pentru acest
motiv. Ele nu lucrează şi nu sunt controlate de guvernanţi. Ele vor
relata o ştire numai dacă vor fi convinse că aşa trebuie);
• există permanent încercări ale guvernelor de a-şi promova
obiectivele naţionale sau chiar de a controla media;
• media, prin acţiunile sale, influenţează din ce în ce mai mult
reacţiile guvernamentale;
• demasificarea audienţei, datorită revoluţiei tehnologice în
comunicaţii, cu accent pe Internet, care permite fiecărui individ săşi
personalizeze ştirile pe care să le primească;
• Internetul oferă posibilităţi practice ca orice persoană să fie un
potenţial producător de ştiri la o scară globală;
• media asigură legătura dintre localizaţi – globali. Ultima categorie
se manifestă din locuri deosebite, adevărate paradisuri pentru cei
care urmăresc, mai ales, emisiunile televizate, în general localizaţii.
Accelerarea procesului de globalizare determină şi consecinţa
răspândirii peste frontiere a conceptului de respectare a drepturilor omului,
penetrează sferele guvernelor democratice şi reformulează diverse concepte,
de la cele referitoare la drepturile omului, până la cel de suveranitate şi
autonomie. Populaţia poate observa la televizor abuzurile referitoare la
nerespectarea drepturilor omului şi în rândurile ei se nasc şi se dezvoltă
dorinţa de organizare în cadrul unor ONG-uri transfrontaliere. Aşa s-au
născut şi se dezvoltă experienţa oamenilor referitoare la rolul corporaţiilor,
legalitate, economie, securitatea persoanei, democraţie, buna guvernare. În
cadrul acestui proces, bineînţeles, mult mai complex, dar influenţat
indiscutabil de media, are loc chiar şi reformularea conţinutului conceptului
de interes naţional.
Chiar dacă se ghidează după principiul calificare înaltă – preţ
ridicat, forţă de muncă ieftină reprezintă un avantaj pentru statele care o
deţin, întrucât atrage ISD. De aceea, o parte a producţiei se mută din ţările
mai dezvoltate, diminuând oferta locurilor de muncă. În acelaşi timp, o parte
a forţei de muncă ieftine migrează spre ţările bogate, oferind posibilitatea
producătorilor de a folosi, mai ales în producţia de confecţii, alimentaţie
publică, agricultură şi acele servicii a căror slujbe nu sunt căutate de
autohtoni. Dacă intrarea în ţară este ilegală, uneori, imigranţii sunt preferaţi
94