PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI
provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi
terorismul internaţional; proliferarea programelor pentru tehnologii şi servicii necesare producerii şi diseminării necontrolate a armelor de distrugere în masă; crize locale de natură etnică sau religioasă; crearea unor dezechilibre militare zonale; proliferarea crimei organizate transfrontaliere; discriminări sau incompatibilităţi interstatale în diverse domenii – economic, militar; dezechilibre ecologice; migraţii ale unor populaţii. În condiţiile diminuării resurselor naturale şi creşterii demografice accelerate neuniforme, controlul resurselor va determina riscul apariţiei unor conflicte interstatale sau regionale. Totuşi, după 11 septembrie 2001, lumile bogaţilor şi ale săracilor sunt mai interconectate, prin legături economice, comerţ, migraţie, schimbări climaterice, boli, droguri, conflicte şi, mai ales, terorism. Dar problema tuturor este combaterea sărăciei, generatoare a tot ce este mai rău şi care stă la baza multora din fenomenele negative ale lumii actuale, inclusiv acţiunile crimei organizate transfrontaliere. NOTE BIBLIOGRAFICE: 1. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, Altered States – Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 2. Gerd SCHÖNWÄLDER, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 3. http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, A.T. KEARNEY, Measuring Globalisation:Economic Reversals, Forward Momentum, foreign policy Globalization Index, 2004 4. Ibidem. 5. Ibidem. 6. GUILLOCHON Bernard, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura „Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 71 7. http://www.iht.com/articles/516668.htm, James WOLFENSOHN, The growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune – Paris, Franţa, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii Băncii Mondiale şi ai Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004. 8. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit. 9. http://www.counterpunch.org/mckinney04232004.html, Cynthia MCKINNEY, The Perils of Globalization, Counter Punch – Petrolia, CA, USA, 23.04.2004. 10. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit. 11. James WOLFENSOHN, art.cit. 12. Ibidem. 13. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op.cit. 14. James WOLFENSOHN, art. cit. 15. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit. 16. http://biz.yahoo.com/prnews/040528/dcf031_1.htm, Federation for American Immigration Reform, Unchecked Immigration a Key Factor in Keeping 87 America’s Working Poor’Poor, According to Business Week, Yahoo News – USA, 28.05.2004 17. Cynthia MCKINNEY, op. cit. 18. James WOLFENSOHN, art. cit. 19. ***, Raportul de Dezvoltare Umană prezentat la ONU în anul 2000 20. William J. Hartman, Globalization and Asymmetrical Warfare, Air Command and Staff College, Air University, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 21. ***, A National Security Srategy for A new Century, White House, Washington DC, SUA, mai 1997 22. William J. HARTMAN, op. cit. 23. A.T. KEARNEY, op. cit. 24. Ibidem. 25. James WOLFENSOHN, art. cit. 26. http://www.foreignpolicy.com, Ranking the Rich 2004, Foreign Policy and the Center for Global Development, mai/iunie 2003 27. A.T. KEARNEY, op. cit. 28. Ibidem. 29. Taxă propusă în 1912 de economistul american James Tobin, pentru prevenirea crizelor de schimb. Tobin a fost laureat al premiului Nobel pentru economie în 1981 30. Joseph Stiglitz a primit premiul Nobel pentru economie în anul 2001, economist şef al Băncii Mondiale între 1997 – 2000 31. Bernard GUILLOCHON, op. cit. 32. http://aljazeerah.info/Opinion.htm, Kamal HASSAN, Challenges of it Globalisation, Aljazeerah.info, Islamabad, 05.06.2004, referitor la prezentarea făcută de Dr. Kamal Hassan, Rector ai the International Islamic University Malaysia, during his lecture „Muslim World and Challenges of Globalization” at the Institute of Policy Studies, Islamabad, 2004 33. Profesorul Khurshid a prezidat la seminarul „Muslim World and Challenges of Globalization” de la the Institute of Policy Studies, Islamabad, 2004 34. William J. HARTMAN, op. cit. 35. A.T. KEARNEY, op. cit. 88
DINAMICA MODALITĂŢILOR DE MANIFESTARE A GLOBALIZĂRII Maior Ovidiu POP * The main consequence of globalization and integration is the new world security architecture which will be changed to a great extent both structurally and especially strategically as well as conceptually. On the one hand, these changes will have to settle the major problem of differences between the developed countries considered first hand military forces and those less developed whose military potential is reduced in carrying out the neglected security act. Globalizarea, „la fel ca şi integrarea, este un proces obiectiv al dezvoltării lumii actuale, unul din conceptele folosite cel mai frecvent în mediile politice, economice şi academice. Deşi este un concept la modă, care ţine capul de afiş al tuturor analizelor, al conferinţelor şi al congreselor desfăşurate la cel mai înalt nivel, uneori este utilizat cu o oarecare superficialitate, ceea ce denotă faptul că încă fenomenul nu este suficient de cristalizat, ecuaţia propriu-zisă a fenomenului de globalizare conţinând multiple necunoscute, scoţând la iveală multiple sfidări şi tendinţe care, dacă sunt scăpate de sub controlul raţional şi participativ, pot duce la o ordine/dezordine mondială imprevizibilă, în care nu pot fi anticipaţi câştigătorii şi perdanţii. Principala consecinţă a globalizării şi integrării o reprezintă noua arhitectură de securitate a lumii, care va cunoaşte profunde mutaţii, atât structurale cât mai ales, conceptuale şi strategice, mutaţii care, pe de o parte, vor trebui să rezolve marea problemă a decalajelor între ţările dezvoltate, considerate puteri militare de primă mărime şi cele mai puţin dezvoltate al căror potenţial militar este redus în contribuţia lor în înfăptuirea actului global de securitate. Principalele domenii de manifestare a procesului de globalizare sunt: economia; comerţul; comunicaţiile; finanţele; mass-media; piaţa forţei de muncă; transporturile. Dimensiunea economică a globalizării este forţa polarizatoare a celor mai mari interese, a celor mai profitabile şi tentante rezultate care * Doctorand, Batalionul 30 Vânători de Munte 89 antrenează unele dintre cele mai importante interese ale actorilor globalizării. Evidenţiem faptul că rezolvarea cât mai multor probleme economice va determina şi modelarea mai uşoară a celorlalte aspecte ale globalizării. Economiile naţionale s-au transformat în elementele unui sistem economic, în care companiile multinaţionale sunt principalii factori. Economiile naţionale devin din ce în ce mai interdependente. Interesele economice şi cele de securitate naţională sunt interdependente pentru un stat şi numai împreună determină prosperitatea cetăţenilor acelui stat. Economia naţională conferă unui stat puterea şi autoritatea necesare pentru a-şi promova valorile naţionale, diplomaţia şi pentru a nu genera rivalităţi de sorginte militară. O economie naţională sănătoasă generează pieţe, atât interne, cât şi externe, care conferă oportunităţi pentru cetăţenii acelui stat – ca forţă de muncă, cât şi pentru firmele naţionale sau internaţionale. Viitorul unei economii naţionale depinde de gradul de integrare şi de valorificare a oportunităţilor globale ale afacerilor. Fiecare economie naţională trebuie să dispună de cât mai multe elemente de presemnalizare a crizelor specifice şi de resursele necesare pentru depăşirea unor perioade nefaste din punct de vedere economic. O economie lipsită de soliditate face ca statul să devină mai vulnerabil în faţa unor ameninţări diverse şi forţe destabilizatoare. Economia globală s-a creat prin realizarea unei interdependenţe a economiilor statelor, în care pieţele depind unele de altele, devin emergente şi nu mai pot fi protejate în totalitate prin intervenţia statelor proprii. Prin eliminarea izolării unor economii naţionale şi integrarea lor pe plan internaţional se diminuează posibilităţile de apariţie a unor crize financiare majore. Accelerarea procesului de globalizare a determinat o explozie a producţiei internaţionale şi a tranzacţiilor financiare în cadrul pieţei libere a sistemului capitalist [1] răspândit pe tot mapamondul. În particular, trebuie amintit că fracturile în răspândirea prosperităţii au determinat fenomenul migraţionist, dinspre ţările cu o economie mai puţin dezvoltată, spre cele cu economii consolidate. Sensul este inversat [2] în situaţiile în care sunt periclitate, ameninţate resursele naturale vitale, interne sau externe, ceea ce determină că ţările industrializate să intervină într-un fel sau altul asupra economiilor ţărilor din lumea a doua sau a treia. Creşterea spectaculoasă a comerţului [3] şi a fluxurilor [4] investiţionale au determinat globalizarea economică, prin integrarea din ce în ce mai puternică a procesului de producţie. În cadrul accelerării procesului de globalizare, comerţul internaţional se înfăptuieşte cu un capitol în totalitate extrateritorial. Comerţul mondial creşte mai repede decât producţia. Comerţul reliefează dualitatea procesului de globalizare: schimburile comerciale se 90
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRA
- Page 3 and 4: INFLUENŢA ARMELOR NELETALE ÎN CON
- Page 5 and 6: GLOBALIZARE ŞI SECURITATE GLOBALIZ
- Page 7 and 8: INSTITUŢIONAL AL UNUI SISTEM DE SE
- Page 9 and 10: eficienţei economice. Ele fac faţ
- Page 11 and 12: Sunt relaţiile Nord-Sud mult mai s
- Page 13 and 14: America a încetat să fie o superp
- Page 15 and 16: MAREA NEAGRĂ - EPICENTRUL ELIPSEI
- Page 17 and 18: - Burgas - Alexandropolis (agreat d
- Page 19 and 20: extins al Mării Negre au fost vict
- Page 21 and 22: Intenţiile de aderare ale Turciei,
- Page 23 and 24: - diversificarea instrumentelor non
- Page 25 and 26: două inele puternice şi atractive
- Page 27 and 28: aspects becomes blurred 5 . The imp
- Page 29 and 30: due share in the world-wide scienti
- Page 31 and 32: OMUL - SUBIECTUL SECURITĂŢII NAŢ
- Page 33 and 34: 70 60 50 40 30 20 10 0 Mulţumit Sa
- Page 35 and 36: dezvoltare economică atât dintre
- Page 37 and 38: eprezintă, de asemenea, modalită
- Page 39 and 40: caracterizează potenţialul pe car
- Page 41 and 42: • malaria provoacă moartea a 3 m
- Page 43: apărătorul trusturilor multinaţi
- Page 47 and 48: Între 1980-1989, fluxurile de capi
- Page 49 and 50: CONSIDERAŢII PRIVIND DEFINIREA CON
- Page 51 and 52: în cadrul problematicii securită
- Page 53 and 54: Accelerarea este cea care face ca v
- Page 55 and 56: a evoluat şi s-a transformat într
- Page 57 and 58: concentrare impresionantă de forţ
- Page 59 and 60: globalizării 11 , renunţând la a
- Page 61 and 62: predominant al statului în viaţa
- Page 63 and 64: drept fundamental interstatal 41 ,
- Page 65 and 66: prejudicieze unicul său purtător
- Page 67 and 68: • Putem considera că o altă for
- Page 69 and 70: controlul raţional şi participati
- Page 71 and 72: globului, globalizarea a promovat d
- Page 73 and 74: APĂRAREA ŞI SECURITATEA NAŢIONAL
- Page 75 and 76: soluţiona diferendele internaţion
- Page 77 and 78: 3. Marea Neagră Regiunea are un re
- Page 79 and 80: d. trusturi sau carteluri, care iau
- Page 81 and 82: Cea mai utilizată tehnică pentru
- Page 83 and 84: înţeleasă ca expresia politică
- Page 85 and 86: influenţe directe şi asupra secur
- Page 87 and 88: Ameninţările la adresa siguranţe
- Page 89 and 90: urmare a implicării mafiei autohto
- Page 91 and 92: Cu toate măsurile luate, însă, l
- Page 93 and 94: • tranziţia de la arhitectura de
terorismul internaţional; proliferarea programelor pentru tehnologii şi<br />
servicii necesare producerii şi diseminării necontrolate a armelor de<br />
distrugere în masă; crize locale de natură etnică sau religioasă; crearea unor<br />
dezechilibre militare zonale; proliferarea crimei organizate transfrontaliere;<br />
discriminări sau incompatibilităţi interstatale în diverse domenii – economic,<br />
militar; dezechilibre ecologice; migraţii ale unor populaţii.<br />
În condiţiile diminuării resurselor naturale şi creşterii demografice<br />
accelerate neuniforme, controlul resurselor va determina riscul apariţiei unor<br />
conflicte interstatale sau regionale. Totuşi, după 11 septembrie 2001, lumile<br />
bogaţilor şi ale săracilor sunt mai interconectate, prin legături economice,<br />
comerţ, migraţie, schimbări climaterice, boli, droguri, conflicte şi, mai ales,<br />
terorism. Dar problema tuturor este combaterea sărăciei, generatoare a tot ce<br />
este mai rău şi care stă la baza multora din fenomenele negative ale lumii<br />
actuale, inclusiv acţiunile crimei organizate transfrontaliere.<br />
NOTE BIBLIOGRAFICE:<br />
1. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, Altered States – Globalization,<br />
Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003<br />
2. Gerd SCHÖNWÄLDER, Globalization, Violent Conflict, and<br />
Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003<br />
3. http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, A.T. KEARNEY,<br />
Measuring Globalisation:Economic Reversals, Forward Momentum, foreign<br />
policy Globalization Index, 2004<br />
4. Ibidem.<br />
5. Ibidem.<br />
6. GUILLOCHON Bernard, Globalizarea: o singură planetă, proiecte<br />
divergente, Editura „Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 71<br />
7. http://www.iht.com/articles/516668.htm, James WOLFENSOHN, The<br />
growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune – Paris,<br />
Franţa, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii<br />
Băncii Mondiale şi ai Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004.<br />
8. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit.<br />
9. http://www.counterpunch.org/mckinney04232004.html, Cynthia<br />
MCKINNEY, The Perils of Globalization, Counter Punch – Petrolia, CA, USA,<br />
23.04.2004.<br />
10. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit.<br />
11. James WOLFENSOHN, art.cit.<br />
12. Ibidem.<br />
13. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op.cit.<br />
14. James WOLFENSOHN, art. cit.<br />
15. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit.<br />
16. http://biz.yahoo.com/prnews/040528/dcf031_1.htm, Federation for<br />
American Immigration Reform, Unchecked Immigration a Key Factor in Keeping<br />
87<br />
America’s Working Poor’Poor, According to Business Week, Yahoo News – USA,<br />
28.05.2004<br />
17. Cynthia MCKINNEY, op. cit.<br />
18. James WOLFENSOHN, art. cit.<br />
19. ***, Raportul de Dezvoltare Umană prezentat la ONU în anul 2000<br />
20. William J. Hartman, Globalization and Asymmetrical Warfare, Air<br />
Command and Staff College, Air University, Maxwell Air Force Base, Alabama,<br />
aprilie 2002<br />
21. ***, A National Security Srategy for A new Century, White House,<br />
Washington DC, SUA, mai 1997<br />
22. William J. HARTMAN, op. cit.<br />
23. A.T. KEARNEY, op. cit.<br />
24. Ibidem.<br />
25. James WOLFENSOHN, art. cit.<br />
26. http://www.foreignpolicy.com, Ranking the Rich 2004, Foreign Policy<br />
and the Center for Global Development, mai/iunie 2003<br />
27. A.T. KEARNEY, op. cit.<br />
28. Ibidem.<br />
29. Taxă propusă în 1912 de economistul american James Tobin, pentru<br />
prevenirea crizelor de schimb. Tobin a fost laureat al premiului Nobel pentru<br />
economie în 1981<br />
30. Joseph Stiglitz a primit premiul Nobel pentru economie în anul 2001,<br />
economist şef al Băncii Mondiale între 1997 – 2000<br />
31. Bernard GUILLOCHON, op. cit.<br />
32. http://aljazeerah.info/Opinion.htm, Kamal HASSAN, Challenges of it<br />
Globalisation, Aljazeerah.info, Islamabad, 05.06.2004, referitor la prezentarea făcută<br />
de Dr. Kamal Hassan, Rector ai the International Islamic University Malaysia,<br />
during his lecture „Muslim World and Challenges of Globalization” at the Institute<br />
of Policy Studies, Islamabad, 2004<br />
33. Profesorul Khurshid a prezidat la seminarul „Muslim World and<br />
Challenges of Globalization” de la the Institute of Policy Studies, Islamabad, 2004<br />
34. William J. HARTMAN, op. cit.<br />
35. A.T. KEARNEY, op. cit.<br />
88