PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi

13.09.2015 Views

terorismul internaţional; proliferarea programelor pentru tehnologii şi servicii necesare producerii şi diseminării necontrolate a armelor de distrugere în masă; crize locale de natură etnică sau religioasă; crearea unor dezechilibre militare zonale; proliferarea crimei organizate transfrontaliere; discriminări sau incompatibilităţi interstatale în diverse domenii – economic, militar; dezechilibre ecologice; migraţii ale unor populaţii. În condiţiile diminuării resurselor naturale şi creşterii demografice accelerate neuniforme, controlul resurselor va determina riscul apariţiei unor conflicte interstatale sau regionale. Totuşi, după 11 septembrie 2001, lumile bogaţilor şi ale săracilor sunt mai interconectate, prin legături economice, comerţ, migraţie, schimbări climaterice, boli, droguri, conflicte şi, mai ales, terorism. Dar problema tuturor este combaterea sărăciei, generatoare a tot ce este mai rău şi care stă la baza multora din fenomenele negative ale lumii actuale, inclusiv acţiunile crimei organizate transfrontaliere. NOTE BIBLIOGRAFICE: 1. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, Altered States – Globalization, Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003 2. Gerd SCHÖNWÄLDER, Globalization, Violent Conflict, and Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003 3. http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, A.T. KEARNEY, Measuring Globalisation:Economic Reversals, Forward Momentum, foreign policy Globalization Index, 2004 4. Ibidem. 5. Ibidem. 6. GUILLOCHON Bernard, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura „Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 71 7. http://www.iht.com/articles/516668.htm, James WOLFENSOHN, The growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune – Paris, Franţa, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii Băncii Mondiale şi ai Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004. 8. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit. 9. http://www.counterpunch.org/mckinney04232004.html, Cynthia MCKINNEY, The Perils of Globalization, Counter Punch – Petrolia, CA, USA, 23.04.2004. 10. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit. 11. James WOLFENSOHN, art.cit. 12. Ibidem. 13. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op.cit. 14. James WOLFENSOHN, art. cit. 15. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit. 16. http://biz.yahoo.com/prnews/040528/dcf031_1.htm, Federation for American Immigration Reform, Unchecked Immigration a Key Factor in Keeping 87 America’s Working Poor’Poor, According to Business Week, Yahoo News – USA, 28.05.2004 17. Cynthia MCKINNEY, op. cit. 18. James WOLFENSOHN, art. cit. 19. ***, Raportul de Dezvoltare Umană prezentat la ONU în anul 2000 20. William J. Hartman, Globalization and Asymmetrical Warfare, Air Command and Staff College, Air University, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002 21. ***, A National Security Srategy for A new Century, White House, Washington DC, SUA, mai 1997 22. William J. HARTMAN, op. cit. 23. A.T. KEARNEY, op. cit. 24. Ibidem. 25. James WOLFENSOHN, art. cit. 26. http://www.foreignpolicy.com, Ranking the Rich 2004, Foreign Policy and the Center for Global Development, mai/iunie 2003 27. A.T. KEARNEY, op. cit. 28. Ibidem. 29. Taxă propusă în 1912 de economistul american James Tobin, pentru prevenirea crizelor de schimb. Tobin a fost laureat al premiului Nobel pentru economie în 1981 30. Joseph Stiglitz a primit premiul Nobel pentru economie în anul 2001, economist şef al Băncii Mondiale între 1997 – 2000 31. Bernard GUILLOCHON, op. cit. 32. http://aljazeerah.info/Opinion.htm, Kamal HASSAN, Challenges of it Globalisation, Aljazeerah.info, Islamabad, 05.06.2004, referitor la prezentarea făcută de Dr. Kamal Hassan, Rector ai the International Islamic University Malaysia, during his lecture „Muslim World and Challenges of Globalization” at the Institute of Policy Studies, Islamabad, 2004 33. Profesorul Khurshid a prezidat la seminarul „Muslim World and Challenges of Globalization” de la the Institute of Policy Studies, Islamabad, 2004 34. William J. HARTMAN, op. cit. 35. A.T. KEARNEY, op. cit. 88

DINAMICA MODALITĂŢILOR DE MANIFESTARE A GLOBALIZĂRII Maior Ovidiu POP * The main consequence of globalization and integration is the new world security architecture which will be changed to a great extent both structurally and especially strategically as well as conceptually. On the one hand, these changes will have to settle the major problem of differences between the developed countries considered first hand military forces and those less developed whose military potential is reduced in carrying out the neglected security act. Globalizarea, „la fel ca şi integrarea, este un proces obiectiv al dezvoltării lumii actuale, unul din conceptele folosite cel mai frecvent în mediile politice, economice şi academice. Deşi este un concept la modă, care ţine capul de afiş al tuturor analizelor, al conferinţelor şi al congreselor desfăşurate la cel mai înalt nivel, uneori este utilizat cu o oarecare superficialitate, ceea ce denotă faptul că încă fenomenul nu este suficient de cristalizat, ecuaţia propriu-zisă a fenomenului de globalizare conţinând multiple necunoscute, scoţând la iveală multiple sfidări şi tendinţe care, dacă sunt scăpate de sub controlul raţional şi participativ, pot duce la o ordine/dezordine mondială imprevizibilă, în care nu pot fi anticipaţi câştigătorii şi perdanţii. Principala consecinţă a globalizării şi integrării o reprezintă noua arhitectură de securitate a lumii, care va cunoaşte profunde mutaţii, atât structurale cât mai ales, conceptuale şi strategice, mutaţii care, pe de o parte, vor trebui să rezolve marea problemă a decalajelor între ţările dezvoltate, considerate puteri militare de primă mărime şi cele mai puţin dezvoltate al căror potenţial militar este redus în contribuţia lor în înfăptuirea actului global de securitate. Principalele domenii de manifestare a procesului de globalizare sunt: economia; comerţul; comunicaţiile; finanţele; mass-media; piaţa forţei de muncă; transporturile. Dimensiunea economică a globalizării este forţa polarizatoare a celor mai mari interese, a celor mai profitabile şi tentante rezultate care * Doctorand, Batalionul 30 Vânători de Munte 89 antrenează unele dintre cele mai importante interese ale actorilor globalizării. Evidenţiem faptul că rezolvarea cât mai multor probleme economice va determina şi modelarea mai uşoară a celorlalte aspecte ale globalizării. Economiile naţionale s-au transformat în elementele unui sistem economic, în care companiile multinaţionale sunt principalii factori. Economiile naţionale devin din ce în ce mai interdependente. Interesele economice şi cele de securitate naţională sunt interdependente pentru un stat şi numai împreună determină prosperitatea cetăţenilor acelui stat. Economia naţională conferă unui stat puterea şi autoritatea necesare pentru a-şi promova valorile naţionale, diplomaţia şi pentru a nu genera rivalităţi de sorginte militară. O economie naţională sănătoasă generează pieţe, atât interne, cât şi externe, care conferă oportunităţi pentru cetăţenii acelui stat – ca forţă de muncă, cât şi pentru firmele naţionale sau internaţionale. Viitorul unei economii naţionale depinde de gradul de integrare şi de valorificare a oportunităţilor globale ale afacerilor. Fiecare economie naţională trebuie să dispună de cât mai multe elemente de presemnalizare a crizelor specifice şi de resursele necesare pentru depăşirea unor perioade nefaste din punct de vedere economic. O economie lipsită de soliditate face ca statul să devină mai vulnerabil în faţa unor ameninţări diverse şi forţe destabilizatoare. Economia globală s-a creat prin realizarea unei interdependenţe a economiilor statelor, în care pieţele depind unele de altele, devin emergente şi nu mai pot fi protejate în totalitate prin intervenţia statelor proprii. Prin eliminarea izolării unor economii naţionale şi integrarea lor pe plan internaţional se diminuează posibilităţile de apariţie a unor crize financiare majore. Accelerarea procesului de globalizare a determinat o explozie a producţiei internaţionale şi a tranzacţiilor financiare în cadrul pieţei libere a sistemului capitalist [1] răspândit pe tot mapamondul. În particular, trebuie amintit că fracturile în răspândirea prosperităţii au determinat fenomenul migraţionist, dinspre ţările cu o economie mai puţin dezvoltată, spre cele cu economii consolidate. Sensul este inversat [2] în situaţiile în care sunt periclitate, ameninţate resursele naturale vitale, interne sau externe, ceea ce determină că ţările industrializate să intervină într-un fel sau altul asupra economiilor ţărilor din lumea a doua sau a treia. Creşterea spectaculoasă a comerţului [3] şi a fluxurilor [4] investiţionale au determinat globalizarea economică, prin integrarea din ce în ce mai puternică a procesului de producţie. În cadrul accelerării procesului de globalizare, comerţul internaţional se înfăptuieşte cu un capitol în totalitate extrateritorial. Comerţul mondial creşte mai repede decât producţia. Comerţul reliefează dualitatea procesului de globalizare: schimburile comerciale se 90

terorismul internaţional; proliferarea programelor pentru tehnologii şi<br />

servicii necesare producerii şi diseminării necontrolate a armelor de<br />

distrugere în masă; crize locale de natură etnică sau religioasă; crearea unor<br />

dezechilibre militare zonale; proliferarea crimei organizate transfrontaliere;<br />

discriminări sau incompatibilităţi interstatale în diverse domenii – economic,<br />

militar; dezechilibre ecologice; migraţii ale unor populaţii.<br />

În condiţiile diminuării resurselor naturale şi creşterii demografice<br />

accelerate neuniforme, controlul resurselor va determina riscul apariţiei unor<br />

conflicte interstatale sau regionale. Totuşi, după 11 septembrie 2001, lumile<br />

bogaţilor şi ale săracilor sunt mai interconectate, prin legături economice,<br />

comerţ, migraţie, schimbări climaterice, boli, droguri, conflicte şi, mai ales,<br />

terorism. Dar problema tuturor este combaterea sărăciei, generatoare a tot ce<br />

este mai rău şi care stă la baza multora din fenomenele negative ale lumii<br />

actuale, inclusiv acţiunile crimei organizate transfrontaliere.<br />

NOTE BIBLIOGRAFICE:<br />

1. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, Altered States – Globalization,<br />

Sovereignty, and Governance, ISBN 0-88936-917-8, 27.04.2003<br />

2. Gerd SCHÖNWÄLDER, Globalization, Violent Conflict, and<br />

Peacebuilding, A Concept Note on Future Programming Possibilities, martie 2003<br />

3. http://www.foreignpolicy.com/story/files/story2493.php, A.T. KEARNEY,<br />

Measuring Globalisation:Economic Reversals, Forward Momentum, foreign<br />

policy Globalization Index, 2004<br />

4. Ibidem.<br />

5. Ibidem.<br />

6. GUILLOCHON Bernard, Globalizarea: o singură planetă, proiecte<br />

divergente, Editura „Enciclopedia RAO”, Bucureşti, 2003, p. 71<br />

7. http://www.iht.com/articles/516668.htm, James WOLFENSOHN, The<br />

growing threat of global poverty, articol în International Herald Tribune – Paris,<br />

Franţa, referitor la întâlnirea internaţională a miniştrilor de finanţe şi responsabilii<br />

Băncii Mondiale şi ai Fondului Monetar Internaţional la Washington, 23.04.2004.<br />

8. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit.<br />

9. http://www.counterpunch.org/mckinney04232004.html, Cynthia<br />

MCKINNEY, The Perils of Globalization, Counter Punch – Petrolia, CA, USA,<br />

23.04.2004.<br />

10. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit.<br />

11. James WOLFENSOHN, art.cit.<br />

12. Ibidem.<br />

13. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op.cit.<br />

14. James WOLFENSOHN, art. cit.<br />

15. Gordon SMITH şi Moisés NAÍM, op. cit.<br />

16. http://biz.yahoo.com/prnews/040528/dcf031_1.htm, Federation for<br />

American Immigration Reform, Unchecked Immigration a Key Factor in Keeping<br />

87<br />

America’s Working Poor’Poor, According to Business Week, Yahoo News – USA,<br />

28.05.2004<br />

17. Cynthia MCKINNEY, op. cit.<br />

18. James WOLFENSOHN, art. cit.<br />

19. ***, Raportul de Dezvoltare Umană prezentat la ONU în anul 2000<br />

20. William J. Hartman, Globalization and Asymmetrical Warfare, Air<br />

Command and Staff College, Air University, Maxwell Air Force Base, Alabama,<br />

aprilie 2002<br />

21. ***, A National Security Srategy for A new Century, White House,<br />

Washington DC, SUA, mai 1997<br />

22. William J. HARTMAN, op. cit.<br />

23. A.T. KEARNEY, op. cit.<br />

24. Ibidem.<br />

25. James WOLFENSOHN, art. cit.<br />

26. http://www.foreignpolicy.com, Ranking the Rich 2004, Foreign Policy<br />

and the Center for Global Development, mai/iunie 2003<br />

27. A.T. KEARNEY, op. cit.<br />

28. Ibidem.<br />

29. Taxă propusă în 1912 de economistul american James Tobin, pentru<br />

prevenirea crizelor de schimb. Tobin a fost laureat al premiului Nobel pentru<br />

economie în 1981<br />

30. Joseph Stiglitz a primit premiul Nobel pentru economie în anul 2001,<br />

economist şef al Băncii Mondiale între 1997 – 2000<br />

31. Bernard GUILLOCHON, op. cit.<br />

32. http://aljazeerah.info/Opinion.htm, Kamal HASSAN, Challenges of it<br />

Globalisation, Aljazeerah.info, Islamabad, 05.06.2004, referitor la prezentarea făcută<br />

de Dr. Kamal Hassan, Rector ai the International Islamic University Malaysia,<br />

during his lecture „Muslim World and Challenges of Globalization” at the Institute<br />

of Policy Studies, Islamabad, 2004<br />

33. Profesorul Khurshid a prezidat la seminarul „Muslim World and<br />

Challenges of Globalization” de la the Institute of Policy Studies, Islamabad, 2004<br />

34. William J. HARTMAN, op. cit.<br />

35. A.T. KEARNEY, op. cit.<br />

88

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!