PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

apărătorul trusturilor multinaţionale. Sunt chiar solicitări de desfiinţare a
acesteia, sau de reorganizare a ei, pentru a se putea proteja domeniile a căror
gestiune iese din logica pur comercială, aşa cum este agricultura.
Critici sunt aduse şi FMI, inclusiv de personalităţi ale lumii
economice, cum ar fi Joseph Stiglitz [30], care afirmă că gestionarea crizelor
economice în ţările în curs de dezvoltare a fost dezastruoasă, întrucât FMI
oferea soluţii tip neadaptate condiţiilor specifice dintr-o anumită ţară. [31].
Dr. Kamal Hassan [32] preciza de curând că cei din Sud sunt
suspicioşi, cred că procesul de globalizare poate fi o camuflare pentru o
dominare a Nordului asupra Sudului, din punct de vedere economic, politic
şi cultural, iar Sudul nu poate face faşă acestei concurenţe. Respectivul
recunoaşte avantajele globalizării: creşterea clasei de mijloc datorită ISD şi
comerţului mondial; răspândirea mult mai uşoară a cunoştinţelor datorită
revoluţiei tehnologice şi ieftinirii comunicaţiilor; evoluţia pozitivă faţă de
respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi în privinţa emancipării
femeii. Totuşi, în opinia sa, aspectele negative sunt mai numeroase:
degradarea mediului; haosul creat de noile diferenţe economice; mărirea
decalajului dintre bogaţi şi săraci; creşterea consumului ca mod de a fi;
schimbarea educaţiei tradiţionale şi alunecarea culturii ţărilor în curs de
dezvoltare spre cultura tip Vest. Chiar dacă IT facilitează difuzarea datelor şi
cunoştinţelor, în opinia sa, multe dintre informaţii sunt nefolositoare şi
promovează un mediu trivial. Acestea consideră că sistemul mondial este
injust, întrucât ţările puternice urmăresc să păstreze monopolul în
tehnologie, comerţ, media, armament şi valorifică procesul globalizării în
propriul interes. A fost citat şi Dr. Mahathir Muhammad, fost lider
malayezian, care a promovat ideea că globalizarea este o religie care nu
tolerează erezia şi este o ideologie prin care se caută distrugerea
Sudului/Lumii a treia. Din punct de vedere al mediului musulman, Dr.
Kamal consideră că globalizarea a făcut să crească mediocritatea, stilul de
viaţă ostentativ, slăbind fibra morală a societăţii musulmane. El propune
chiar o strategie care să fie adoptată de musulmani: să fie conţinut de
calitate; să nu fie obsedaţi de cantitate; să iubească cunoaşterea şi să o caute
în toate locurile posibile; să renunţe la cultura pop şi să adore eroii şi
personalităţile; să înveţe să respecte ceea ce este, într-adevăr, măreţ şi,
astfel, se vor naşte din rândurile lor adevăraţi conducători. Acesta consideră
că musulmanii, ca indivizi şi naţiuni, trebuie să crească atotcuprinzători, să
înţeleagă importanţa efortului şi valoarea timpului, să exploreze lumea şi să
înţeleagă tot ceea ce este resursă şi cunoştinţe. Profesorul Khushid Ahmad
[33] a concluzionat creşterea pericolelor aduse prin globalizare umanităţii.
Ahmad afirmă că musulmanii şi religia islamică sunt universali şi globali,
prin definiţie, astfel că fenomenul globalizării nu este nou pentru ei şi că
85
lumea musulmană va valorifica ocaziile pentru a se dezvolta şi a da
răspunsuri creative, inovatoare şi pro-active la provocările aduse de procesul
globalizării şi că vor contribui la realizarea unei noi şi juste ordini în lume.
Profesorul Khushid a menţionat că globalizarea trebuie analizată
ţinând cont de scopul, răspândirea, viteza şi stilul său. Analizând actualul
stadiu al globalizării, fără emoţii, consideră că lumea, în general, şi
musulmanii, în particular, trebuie să-şi stabilească o strategie bine gândită
pentru a face faţă provocărilor globalizării.
Examinarea argumentelor pro şi contra globalizare reliefează că
principiile propuse, susţinute de ambele părţi, trebuie evaluate din
perspectiva fiecărei ţări, datorită dualităţii procesului de globalizare - ce este
util pentru o ţară, poate fi periculos pentru altele.
Se poate aprecia că, datorită revoluţiei tehnologice şi a penetrării ei
în viaţa de zi cu zi, nu numai că procesul de globalizare este ireversibil [34],
dar devine din ce în ce mai accelerat, chiar dacă nu permanent în ansamblul
ei, rata accelerării maxime trecând alternativ de la un domeniu la altul.
Cele mai importante schimbări în domeniile specifice procesului de
globalizare, şi pentru care se preconizează o accelerare în viitor, sunt [35]:
încorporarea unor măsuri pentru fluxurile comerciale şi cele financiare;
mişcările persoanelor peste graniţe; traficul internaţional telefonic; utilizarea
Internetului; participarea la operaţiunile de menţinere a păcii.
Pentru prima parte a acestui secol trebuie avut în vedere că
economia mondială va fi influenţată de factori pe termen lung, care nu
depind în totalitate de puterea şi voinţa statelor, cele mai importante efecte
negative fiind asupra evoluţiei condiţiilor de mediu.
Dintre factorii care frânează procesul globalizării, amintim:
• marile decalaje economice şi sociale, care separă vestul de est şi
nordul de sud;
• agresiunea informaţională, desfăşurată între diverşi actori ai lumii
internaţionale, în scopul obţinerii de interese şi avantaje
individuale;
• lupta pentru resurse şi redistribuire a accesului şi controlului
acestora;
• frica pierderii identităţii culturale şi naţionale;
• înţelegerea eronată a fenomenului globalizării, prin prisma
posibilităţii pierderii protecţiei sociale asigurate de statele-naţiuni.
Demersul către o lume multipolară este de lungă durată.
Comunitatea internaţională se va restructura profund în perioada următoare,
prin procesele duale ale integrării şi regionalizării. Globalizarea reduce
posibilitatea unor războaie între marile puteri, însă acestea şi aliaţii lor se
vor confrunta cu riscuri asimetrice deosebit de periculoase, printre care:
86