PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi

13.09.2015 Views

Posibile surse de generare a conflictelor violente – avantajele globalizării în procesul de menţinere a păcii: • xenofobia – impactul asupra refugiaţilor şi a altor persoane; • rolul diasporei în conflictele violente de pretutindeni; • rolul HIV/SIDA de a submina statele şi sistemele sociale, precum şi a sectoarelor de protecţie; • rolul potenţial al autorităţilor tradiţionale, interfaţă cu instituţii „formale”. Elementele principale ale procesului de globalizare ce influenţează evoluţia statelor lumii. Pentru evaluarea gradului de globalizare din diverse ţări, unul din indicii cei mai apreciaţi este cel realizat de A.T. Kearney – Foreign Policy Globalization Index [3] care, pentru activităţile din 2002, a avut la bază o reprezentare a activităţilor din domeniile: comerţ; finanţe; angajamente politice; tehnologia informaţională; contacte personale. Aspectele luate în calcul, pentru stabilirea indexului de globalizare a unei ţări, au fost : • Integrarea economică: comerţ; investiţii străine directe; fluxurile de capital de portofoliu; veniturile din investiţii; • Conexiunile tehnologice: utilizatorii de Internet; gazdele de Internet; serverele securizate; • Contactul personal: călătoriile şi turismul internaţional, traficul telefonic internaţional; transferurile prin mandat şi cele personale (transferurile de muncitori, compensaţii pentru angajaţi, alte transferuri de la persoană la persoană şi cele neguvernamentale); • Angajamentul politic: membru în organizaţiile internaţionale; contribuţii cu personal şi financiar pentru misiunile Consiliului de Securitate al ONU; ratificare a tratatelor internaţionale; transferuri financiare interguvernamentale. În anul 2002, procesul de globalizare a supravieţuit unei perioade de schimbări considerabile: alerte maxime pentru călătorii; întărirea măsurilor de securitate în aeroporturi; o grevă majoră în cel mai dinamic port din SUA; mai multe scandaluri ale unor importante corporaţii din ţările dezvoltate; prăbuşirea pieţii financiare în Argentina; atacuri teroriste în ţări precum Indonezia şi Kenya. În ciuda tuturor aceste travalii, la sfârşitul anului 2002, lumea a fost mai integrată decât fusese anterior [4]. După atacul terorist din 11 septembrie 2001, unii analişti au prognozat [5] sfârşitul procesului de globalizare sub forma cunoscută de până atunci. Frontierele permisive, care au facilitat mişcarea fără precedent a banilor, bunurilor, persoanelor şi ideilor, se preconizau că vor fi prevăzute cu „sârmă ghimpată” şi numeroase puncte de control, determinând un blocaj 79 pentru comerţ şi călătorii. Pentru a ne formula un punct de vedere referitor la ce se întâmplă şi ce se poate întâmpla în viitorul apropiat şi cel mediu, avem nevoie de unele date şi elemente concrete. Fără a deveni partizanii vreunuia din tabere, putem sublinia că statisticile sunt interpretate în fel şi chip, atât de adepţii globalizării, cât şi de cei anti-globalizare. Unii susţin că tragediile lumii contemporane există datorită faptului că globalizarea nu a atins toate meridianele globului, ceilalţi cred că, de fapt, sunt efectele acestui proces, din ce în ce mai accelerat. O serie de date statistice, majoritatea provenind din evaluările organismelor internaţionale, pot defini efectele procesului de globalizare. De asemenea, putem aprecia că încă persistă situaţii dramatice, de neacceptat, pentru lumea de azi, în opinia noastră, acestea datorându-se în primul rând faptului că nu toate statele respectă acelaşi sistem de valori fundamentale şi condiţiile de aplicare a mecanismelor la nivel internaţional, de exemplu, cum ar fi cele necesare pentru lansarea unor programe speciale de ajutorare. Poate fi vorba şi de lipsa unor fonduri sau de necesitatea unei mai bune dirijări a fondurilor disponibile pe plan internaţional, dar uneori şi de dezinteres sau lipsa unor priorităţi. Dacă luăm în calcul ce s-a realizat şi cum s-au promovat valorile fundamentale ale lumii democratice, nu putem să nu ne gândim la consecinţele pozitive ale procesului de globalizare. Accelerarea procesului de globalizare conduce la polarizarea în multe sfere de activitate ale lumii actuale, iar dualitatea acestui fenomen evidenţiază convieţuirea unor situaţii de limite extreme: • averea celor mai sărace 20 ţări a scăzut, în ultimii 15-20 ani, de la 2,3% la 1,4% din averea mondială; • ţările în curs de dezvoltare deţin 22% din averea planetei şi 80% din populaţia globului; • în 1991, 85% din populaţia planetei primea 15% din venitul care îi era rezervat [6]; • din cei 6.000 milioane de oameni de pe planetă, 1.000 milioane deţin 80% din avuţia globului, în timp ce alte 1.000 milioane încearcă din greu să supravieţuiască cu mai puţin de 1 USD/zi; • 800 milioane oameni sunt în permanenţă subnutriţi, iar 4.000 milioane (75% din populaţia lumii) trăiesc în sărăcie; • 2.000 milioane de oameni nu au acces la apă curată; • 120 milioane de copii nu vor avea şansa de a merge la şcoală [7]; The State of the World’s Children 2000, editat de UNICEF, menţiona nivelul de 130 milioane copii, din care o mare parte sunt exploataţi la muncă în condiţii inumane; • în 1975 erau 2 milioane de emigranţi aflaţi în grija Înaltei Comisii ONU, iar în 1995 erau 27 de milioane; 80

• malaria provoacă moartea a 3 milioane persoane/an, din care majoritatea sunt copii [8], iar diareea ucide aproape 4 milioane copii/an [9]; • decesele anuale datorate fumatului, se ridică la 4 milioane persoane, OMS preconizând un nivel de 10 milioane decese în 2025, când vor fi 1.600 milioane fumători, faţă de 1.100 milioane fumători în anul 2003; • în 2000, 11 milioane copii şi-au pierdut unul sau ambii părinţi datorită SIDA; • acum un an erau evaluaţi 33 milioane oameni infectaţi cu HIV/SIDA, din care 11 milioane în Africa şi 14 milioane decedate. [10]. În privinţa noilor îmbolnăviri, 90% provin din ţările sărace, iar în 2004 sunt seropozitivi HIV peste 40 milioane persoane din ţările în curs de dezvoltare, cu speranţe reduse de a primi tratamentul necesar [11]; • în următorii 25 de ani, populaţia globului va creşte cu circa 2.000 milioane de oameni, din care doar 50 milioane (2,5%) vor fi în ţările bogate [12]; • se preconizează ca în 2025 populaţia globului să atingă 8.000 milioane de persoane, faţă de 1.650 milioane persoane în anul 1900 [13]; • în următorii 25 de ani, 98% din populaţie va fi în ţările sărace; • în următorii 25 de ani, 5.000 milioane persoane vor trăi în zone urbane, de două ori mai mult decât în 1990; • în 1950, doar New York şi Londra erau evaluate drept megaoraşe, cu cel puţin 8 milioane citadini, fiecare; în 1995 erau 23 megaoraşe, din care 17 în ţări în curs de dezvoltare; în 2015 se preconizează a fi 36 megaoraşe, din care 23 în Asia; • populaţia de peste 60 de ani îşi va dubla numărul în următorii 25 de ani, atingând 1.200 milioane persoane; • aproape jumătate din populaţia globului are vârsta sub 25 de ani, iar 9 din 10 dintre aceşti tineri trăiesc în ţările în curs de dezvoltare şi 50% dintre ei vor avea nevoie de slujbe în următorii 10 ani; o mare parte dintre ei îşi vor părăsi ţara în căutare de lucru [14]; • anual, între 0,8-0,9 milioane persoane sunt victime ale traficului ilegal de persoane, din care între 0,18-0,20 milioane persoane trec fraudulos frontiera SUA; • 90% din poluare provine din arderea produselor petroliere, fiind afectate, prin acumulări toxice, solul, apa potabilă, lanţul natural al alimentaţiei [15]; • unii economişti consideră că accelerarea procesului de globalizare este responsabilă de declinul, din 1975, cu circa 1/5 din plata muncitorilor americani, datorită condiţiilor dezavantajoase rezultate din fluxul sporit de imigranţi, mai ales a celor din India, Mexic şi China, obişnuiţi să fie plătiţi cu 1 USD/zi de muncă [16]; • mai mult de 28 milioane de americani câştigă mai puţin de 9,04 USD/oră, aceştia reprezentând circa 25% din forţa de muncă cuprinsă între 18 şi 64 de ani, iar, dintre aceştia, circa 20% sunt născuţi în alte ţări, majoritatea în Mexic; • mai mult de 34 milioane americani trăiesc sub pragul sărăciei, iar 0,3 milioane de veterani dorm în stradă în SUA [17]; • în SUA, albii sunt cu 125% mai mulţi consumatori de marijuana, decât negrii, cu 181% mai mulţi la consumul de cocaină, cu 431% mai mulţi la consumul de inhalanţi, cu 516% mai mulţi la consumul de LSD; între arestaţii pentru droguri, negrii reprezintă 79%; în New York, aproape 50% dintre negrii cuprinşi între 16-64 ani sunt şomeri; • în anul 2000, liderii lumii, participanţi la Millenium Summit în New York, promovau ideea ca, până în 2015, sărăcia mondială să fie redusă la jumătate. În anul 2004, raportul Băncii Mondiale sublinia că multe din scopurile propuse în acest sens nu vor fi atinse până în 2015 [18]; • averile primilor 358 de miliardari ai lumii (0,000007% din populaţia lumii) sunt egale cu veniturile cumulate ale celor mai săraci 2.300 milioane de oameni (45% din populaţia lumii) [19]; • sistemul financiar global asigură un transfer de 1.000.000 milioane USD/zi [20]; • după implementarea măsurilor stabilite în Runda Uruguay a WTO, economia SUA se aştepta să aducă un câştig de 100.000 milioane USD din comerţul exterior, pentru o piaţă de export care reprezintă 60% din economiile APEC [21]; în acelaşi context se aprecia că, printr-o reglementare mai bună, comerţul dintre SUA şi UE se va putea ridica la peste 40.000 milioane USD; • pentru un export al SUA la nivelul anului 2000, de circa 1.200.000 milioane USD, se aprecia că se asigură circa 16 milioane de locuri de muncă; • unele din consecinţele atacului terorist din 11 septembrie 2001, pentru SUA: mii de milioane USD pagube aduse oraşului New York şi Pentagonului; mii de milioane USD pierduţi în sfera investiţiilor şi afacerilor; 1.000 milioane USD/lună pentru ducerea războiului împotriva terorismului; între 365.000 – 2.000.000 81 82

• malaria provoacă moartea a 3 milioane persoane/an, din care<br />

majoritatea sunt copii [8], iar diareea ucide aproape 4 milioane<br />

copii/an [9];<br />

• decesele anuale datorate fumatului, se ridică la 4 milioane<br />

persoane, OMS preconizând un nivel de 10 milioane decese în<br />

2025, când vor fi 1.600 milioane fumători, faţă de 1.100 milioane<br />

fumători în anul 2003;<br />

• în 2000, 11 milioane copii şi-au pierdut unul sau ambii părinţi<br />

datorită SIDA;<br />

• acum un an erau evaluaţi 33 milioane oameni infectaţi cu<br />

HIV/SIDA, din care 11 milioane în Africa şi 14 milioane decedate.<br />

[10]. În privinţa noilor îmbolnăviri, 90% provin din ţările sărace,<br />

iar în 2004 sunt seropozitivi HIV peste 40 milioane persoane din<br />

ţările în curs de dezvoltare, cu speranţe reduse de a primi<br />

tratamentul necesar [11];<br />

• în următorii 25 de ani, populaţia globului va creşte cu circa 2.000<br />

milioane de oameni, din care doar 50 milioane (2,5%) vor fi în<br />

ţările bogate [12];<br />

• se preconizează ca în 2025 populaţia globului să atingă 8.000<br />

milioane de persoane, faţă de 1.650 milioane persoane în anul 1900<br />

[13];<br />

• în următorii 25 de ani, 98% din populaţie va fi în ţările sărace;<br />

• în următorii 25 de ani, 5.000 milioane persoane vor trăi în zone<br />

urbane, de două ori mai mult decât în 1990;<br />

• în 1950, doar New York şi Londra erau evaluate drept megaoraşe,<br />

cu cel puţin 8 milioane citadini, fiecare; în 1995 erau 23<br />

megaoraşe, din care 17 în ţări în curs de dezvoltare; în 2015 se<br />

preconizează a fi 36 megaoraşe, din care 23 în Asia;<br />

• populaţia de peste 60 de ani îşi va dubla numărul în următorii 25 de<br />

ani, atingând 1.200 milioane persoane;<br />

• aproape jumătate din populaţia globului are vârsta sub 25 de ani, iar<br />

9 din 10 dintre aceşti tineri trăiesc în ţările în curs de dezvoltare şi<br />

50% dintre ei vor avea nevoie de slujbe în următorii 10 ani; o mare<br />

parte dintre ei îşi vor părăsi ţara în căutare de lucru [14];<br />

• anual, între 0,8-0,9 milioane persoane sunt victime ale traficului<br />

ilegal de persoane, din care între 0,18-0,20 milioane persoane trec<br />

fraudulos frontiera SUA;<br />

• 90% din poluare provine din arderea produselor petroliere, fiind<br />

afectate, prin acumulări toxice, solul, apa potabilă, lanţul natural al<br />

alimentaţiei [15];<br />

• unii economişti consideră că accelerarea procesului de globalizare<br />

este responsabilă de declinul, din 1975, cu circa 1/5 din plata<br />

muncitorilor americani, datorită condiţiilor dezavantajoase rezultate<br />

din fluxul sporit de imigranţi, mai ales a celor din India, Mexic şi<br />

China, obişnuiţi să fie plătiţi cu 1 USD/zi de muncă [16];<br />

• mai mult de 28 milioane de americani câştigă mai puţin de 9,04<br />

USD/oră, aceştia reprezentând circa 25% din forţa de muncă<br />

cuprinsă între 18 şi 64 de ani, iar, dintre aceştia, circa 20% sunt<br />

născuţi în alte ţări, majoritatea în Mexic;<br />

• mai mult de 34 milioane americani trăiesc sub pragul sărăciei, iar<br />

0,3 milioane de veterani dorm în stradă în SUA [17];<br />

• în SUA, albii sunt cu 125% mai mulţi consumatori de marijuana,<br />

decât negrii, cu 181% mai mulţi la consumul de cocaină, cu 431%<br />

mai mulţi la consumul de inhalanţi, cu 516% mai mulţi la<br />

consumul de LSD; între arestaţii pentru droguri, negrii reprezintă<br />

79%; în New York, aproape 50% dintre negrii cuprinşi între 16-64<br />

ani sunt şomeri;<br />

• în anul 2000, liderii lumii, participanţi la Millenium Summit în New<br />

York, promovau ideea ca, până în 2015, sărăcia mondială să fie<br />

redusă la jumătate. În anul 2004, raportul Băncii Mondiale sublinia<br />

că multe din scopurile propuse în acest sens nu vor fi atinse până în<br />

2015 [18];<br />

• averile primilor 358 de miliardari ai lumii (0,000007% din<br />

populaţia lumii) sunt egale cu veniturile cumulate ale celor mai<br />

săraci 2.300 milioane de oameni (45% din populaţia lumii) [19];<br />

• sistemul financiar global asigură un transfer de 1.000.000 milioane<br />

USD/zi [20];<br />

• după implementarea măsurilor stabilite în Runda Uruguay a WTO,<br />

economia SUA se aştepta să aducă un câştig de 100.000 milioane<br />

USD din comerţul exterior, pentru o piaţă de export care reprezintă<br />

60% din economiile APEC [21]; în acelaşi context se aprecia că,<br />

printr-o reglementare mai bună, comerţul dintre SUA şi UE se va<br />

putea ridica la peste 40.000 milioane USD;<br />

• pentru un export al SUA la nivelul anului 2000, de circa 1.200.000<br />

milioane USD, se aprecia că se asigură circa 16 milioane de locuri<br />

de muncă;<br />

• unele din consecinţele atacului terorist din 11 septembrie 2001,<br />

pentru SUA: mii de milioane USD pagube aduse oraşului New<br />

York şi Pentagonului; mii de milioane USD pierduţi în sfera<br />

investiţiilor şi afacerilor; 1.000 milioane USD/lună pentru ducerea<br />

războiului împotriva terorismului; între 365.000 – 2.000.000<br />

81<br />

82

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!