PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI
provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi
SECURITATE NAŢIONALĂ ....................................................... 446 ROLUL FORŢELOR TERESTRE ÎN ASIGURAREA SECURITĂŢII ROMÂNIEI – ŢARĂ MEMBRĂ NATO................................................... 446 General-locotenent dr. Sorin IOAN LOCUL ŞI ROLUL STRUCTURILOR SPECIALIZATE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA TERORISMULUI INTERNAŢIONAL .................................................................................. 456 General de flotilă aeriană Ion-Aurel STANCIU PRINCIPII DE TRANSFORMARE A STRUCTURILOR DE INFORMAŢII MILITARE....................................................................... 467 General-locotenent conf.univ. dr. ing. Sergiu MEDAR INFORMAŢIILE – ÎNTRE SURPRIZA MILITARĂ ŞI CEA POLITICĂ.................................................................................. 473 General de brigadă (r.) dr. Stan PETRESCU PROVOCĂRI ECONOMICE ŞI FINANCIARE..................................... 492 General maior Constantin NĂSTASE INFLUENŢA MATERIALELOR TOXICE INDUSTRIALE ASUPRA ACŢIUNILOR MILITARE ...................................................................... 506 General de brigadă dr. Nicolae POPESCU REPERE DOCTRINARE PRIVIND OPERAŢIILE INFORMAŢIONALE (O.I.) STRATEGICE ............................................................................... 521 Colonel (r) ing. Vasile PĂUN INTEGRAREA EUROPEANĂ ŞI LOGISTICA APĂRĂRII NAŢIONALE. SISTEMUL LOGISTIC INTEGRAT ÎNTRE DEZIDERAT ŞI COMANDA SPECIALĂ .............................................................................................. 533 Dr. Alexandru MANAFU Locotenet-colonel ing. George DEDIU UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI REALITĂŢILE NOILOR EI VECINI ...... 549 George RĂDUICĂ RELAŢIILE TRANSATLANTICE ........................................................... 558 Lector univ. Iulian POPA ASPECTE PRIVIND PROFESIONALIZAREA FORŢELOR ARMATE DIN CENTRUL ŞI ESTUL EUROPEI ................................................... 569 Locotenent colonel Marius POTÎRNICHE CONSIDERAŢII PRIVIND EVOLUŢIA ROLULUI ŞI MISIUNILOR PRINCIPALELOR INSTITUŢII INTERNAŢIONALE DE SECURITATE COLECTIVĂ. EXPANSIUNEA SPRE EST A NATO............................. 578 Maior Gheorghe IORDACHE 7 8
GLOBALIZARE ŞI SECURITATE GLOBALIZAREA ŞI ORDINEA INTERNAŢIONALĂ POST-RĂZBOIUL RECE General maior prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI * Exploring the nature of the order that is developing in the period since the end of the cold war is an important topic. It asks if the globalization is the defining feature that sets it apart from earlier patterns of order. After distinguishing between various types of order – international, world and global – the paper sketches out the main ingredients of the contemporary order. The argument then addresses the forces that helped to bring the cold war to an end and asks if these remains as a point of continuity between the old and the new. Finally, we suggest that globalization is a condition that reflects changes in states, not just between them, and that what is distinctive for present order is the continuation of a system of international order, the constituent units of which are globalized states. Introducere Acest demers ştiinţific se concentrează asupra a două întrebăricheie. Prima este dacă există sau nu un tip distinct de ordine în lumea de după războiul rece şi, dacă da, care sunt elementele ei principale. A doua întrebare este dacă această ordine ar trebui sau nu definită în termenii globalizării. După o decadă şi jumătate din cadrul erei post-războiului rece, este timpul să ne întrebăm dacă există, de fapt, ceva de genul acestei nou apărute ordini. Există un tipar în cadrul politicii internaţionale, suficient de distinctiv, încât să se diferenţieze de un altul, ce fiinţa înainte de sfârşitul războiului rece? Acest lucru implică şi nevoia unei descrieri a perioadei prezente, care să ne dea o serie de informaţii substanţiale despre cum funcţionează. Acest lucru merge dincolo de limitele nedeterminate clar din punct de vedere cronologic ale acestei perioade, „post războiul rece”, atâta timp cât tot ce ne sugerează este faptul că începe acolo unde se termină perioada războiului rece. Pentru a înţelege perioada actuală, este necesar să ştim mai mult decât că este o faza ulterioară războiului rece. A doua întrebare este dacă ordinea contemporană poate fi înglobată în imaginea globalizării. Există, de asemenea, o polemică intensă în prezent privind înţelesul exact, gradul de noutate şi dimensiunea globalizării. Nu este însă pus sub semnul îndoielii faptul că transformarea se află în progres, chiar dacă anumiţi analişti nu se pot pune de acord asupra importanţei care ar trebui să i se atribuie şi nici asupra faptului dacă schimbarea este sau nu binevenită. Dar dacă ne aflăm, într-adevăr, într-un anumit stadiu al globalizării, este oare acesta un simplu aspect, printre multe altele, aparţinând ordinii „post războiului rece”? Sau este atât de important pentru înţelegerea actualei ordini încât ea poate fi definită în termenii acestui stadiu? Este ordinea contemporană, mai presus de toate, o ordine globalizată şi, dacă da, ce înseamnă acest lucru în practică? Studii importante despre ordinea de după războiul rece au rămas, literalmente, din motive evidente, în stadii cât se poate de incipiente. Suntem mai preocupaţi să trăim în cadrul acestei ordini, încât să avem o percepţie reală asupra perspectivei; deoarece nu ştim ce înseamnă punctul culminant al acestei ordini (cum este, de exemplu, perioada dintre cele două războaie mondiale), ea nu este o perioadă „închisă”, cu un punct de sfârşit bine determinat şi, în consecinţă, întâmpinăm dificultăţi în a-i atribui anumite caracteristici. Deşi, de-a lungul timpului, au existat numeroase studii privind aspecte individuale ale acestei ordini actuale (etnicitatea, identitatea, menţinerea păcii, intervenţiile umanitare, globalizarea, regionalismul, tranziţia economică, democratizarea, integrarea, instabilitatea financiară etc.), ne lipseşte totuşi capacitatea de a face o evaluare de ansamblu a esenţei naturii acesteia. În cadrul procesului de analiză a ordinii contemporane, trebuie să conştientizăm, în primul rând, cât de mari sunt cerinţele şi aşteptările legate de această ordine internaţională astăzi, comparativ cu trecutul. În perioadele de început, interesul privind ordinea internaţională era în mare măsură de natură „negativă” şi se rezuma la asigurarea că aceasta nu prezenta ameninţări majore. În prezent, datorită înaltului nivel al integrării şi interdependenţei, şi interesul a devenit „pozitiv”, ordinea internaţională fiind o sursă şi un producător de bunuri sociale mult mai important decât până acum. Ordinea internaţională poate furniza informaţii, resurse economice, drepturi ale omului, intervenţie, acces la mişcările sociale globale şi la organizaţiile non-guvernamentale internaţionale, şi permite folosirea în comun a unei abundenţe de bunuri culturale. Este posibil ca multe dintre * Comandamentul 2 Operaţional Întrunit 9 10
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRA
- Page 3: INFLUENŢA ARMELOR NELETALE ÎN CON
- Page 7 and 8: INSTITUŢIONAL AL UNUI SISTEM DE SE
- Page 9 and 10: eficienţei economice. Ele fac faţ
- Page 11 and 12: Sunt relaţiile Nord-Sud mult mai s
- Page 13 and 14: America a încetat să fie o superp
- Page 15 and 16: MAREA NEAGRĂ - EPICENTRUL ELIPSEI
- Page 17 and 18: - Burgas - Alexandropolis (agreat d
- Page 19 and 20: extins al Mării Negre au fost vict
- Page 21 and 22: Intenţiile de aderare ale Turciei,
- Page 23 and 24: - diversificarea instrumentelor non
- Page 25 and 26: două inele puternice şi atractive
- Page 27 and 28: aspects becomes blurred 5 . The imp
- Page 29 and 30: due share in the world-wide scienti
- Page 31 and 32: OMUL - SUBIECTUL SECURITĂŢII NAŢ
- Page 33 and 34: 70 60 50 40 30 20 10 0 Mulţumit Sa
- Page 35 and 36: dezvoltare economică atât dintre
- Page 37 and 38: eprezintă, de asemenea, modalită
- Page 39 and 40: caracterizează potenţialul pe car
- Page 41 and 42: • malaria provoacă moartea a 3 m
- Page 43 and 44: apărătorul trusturilor multinaţi
- Page 45 and 46: DINAMICA MODALITĂŢILOR DE MANIFES
- Page 47 and 48: Între 1980-1989, fluxurile de capi
- Page 49 and 50: CONSIDERAŢII PRIVIND DEFINIREA CON
- Page 51 and 52: în cadrul problematicii securită
- Page 53 and 54: Accelerarea este cea care face ca v
SECURITATE NAŢIONALĂ ....................................................... 446<br />
ROLUL FORŢELOR TERESTRE ÎN ASIGURAREA <strong>SECURITĂŢII</strong><br />
ROMÂNIEI – ŢARĂ MEMBRĂ NATO................................................... 446<br />
General-locotenent dr. Sorin IOAN<br />
LOCUL <strong>ŞI</strong> ROLUL STRUCTURILOR SPECIALIZATE ALE ARMATEI<br />
ROMÂNIEI ÎN PREVENIREA <strong>ŞI</strong> COMBATEREA TERORISMULUI<br />
INTERNAŢIONAL .................................................................................. 456<br />
General de flotilă aeriană Ion-Aurel STANCIU<br />
PRINCIPII DE TRANSFORMARE A STRUCTURILOR DE<br />
INFORMAŢII MILITARE....................................................................... 467<br />
General-locotenent conf.univ. dr. ing. Sergiu MEDAR<br />
INFORMAŢIILE – ÎNTRE SURPRIZA MILITARĂ<br />
<strong>ŞI</strong> CEA POLITICĂ.................................................................................. 473<br />
General de brigadă (r.) dr. Stan PETRESCU<br />
<strong>PROVOCĂRI</strong> ECONOMICE <strong>ŞI</strong> FINANCIARE..................................... 492<br />
General maior Constantin NĂSTASE<br />
INFLUENŢA MATERIALELOR TOXICE INDUSTRIALE ASUPRA<br />
ACŢIUNILOR MILITARE ...................................................................... 506<br />
General de brigadă dr. Nicolae POPESCU<br />
REPERE DOCTRINARE PRIVIND OPERAŢIILE INFORMAŢIONALE<br />
(O.I.) STRATEGICE ............................................................................... 521<br />
Colonel (r) ing. Vasile PĂUN<br />
INTEGRAREA EUROPEANĂ <strong>ŞI</strong> LOGISTICA APĂRĂRII NAŢIONALE.<br />
SISTEMUL LOGISTIC INTEGRAT ÎNTRE DEZIDERAT <strong>ŞI</strong> COMANDA<br />
SPECIALĂ .............................................................................................. 533<br />
Dr. Alexandru MANAFU<br />
Locotenet-colonel ing. George DEDIU<br />
UNIUNEA EUROPEANĂ <strong>ŞI</strong> REALITĂŢILE NOILOR EI VECINI ...... 549<br />
George RĂDUICĂ<br />
RE<strong>LA</strong>ŢIILE TRANSAT<strong>LA</strong>NTICE ........................................................... 558<br />
Lector univ. Iulian POPA<br />
ASPECTE PRIVIND PROFESIONALIZAREA FORŢELOR ARMATE<br />
DIN CENTRUL <strong>ŞI</strong> ESTUL EUROPEI ................................................... 569<br />
Locotenent colonel Marius POTÎRNICHE<br />
CONSIDERAŢII PRIVIND EVOLUŢIA ROLULUI <strong>ŞI</strong> MISIUNILOR<br />
PRINCIPALELOR INSTITUŢII INTERNAŢIONALE DE SECURITATE<br />
COLECTIVĂ. EXPANSIUNEA SPRE EST A NATO............................. 578<br />
Maior Gheorghe IORDACHE<br />
7<br />
8