PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

dezvoltare economică atât dintre indivizi, cât şi dintre state şi regiuni; lupta
pentru putere; interesele divergente manifestate de la nivel de individ până
la nivel de alianţe etc. Din aceste motive, este evident faptul că nu putem
vorbi despre realizarea stării de securitate naţională, zonală, regională sau
globală în medii în care individul nu se simte protejat. Dacă un individ este
ameninţat, atunci atât securitatea grupului din care face parte, cât şi a altor
comunităţi relaţionate este ameninţată. Dacă toate grupurile sociale doresc
să realizeze şi să conserve starea de securitate, atunci ele trebuie să
pornească de la asigurarea securităţii individuale, pe baza principiului
conexiunii intrinseci a umanităţii. La rândul său, individul trebuie să
înţeleagă şi să se conformeze sumei de reguli de influenţare şi control social
al comportamentelor individuale, modelelor specifice şi stabile de
organizare şi desfăşurare a interacţiunilor dintre indivizi şi grupurile sociale
orientate spre satisfacerea unor nevoi de bază, valorilor şi intereselor cu
importanţă esenţială, strategică, pentru menţinerea colectivităţii sociale
stabilite de instituţiile sociale. De cele mai multe ori, viziunea
instituţiilor/organizaţiilor asupra procesului de realizare a securităţii este
mult mai cuprinzătoare decât aceea a individului uman, a cărui acţiune are
drept temei principal securitatea personală sau, cel mult, a grupului din care
face parte, excluzând-o pe cea a formelor superioare de organizare socială.
6. Ibidem.
7. Ibidem.
8. Ibidem.
9. Ibidem.
10. Ibidem.
11. European Commission, Standard Eurobarometer 62, dec. 2004.
12. Deşi sondajul Comisiei Europene indică faptul că 76% din
populaţia României are o imagine bună despre Uniunea Europeană, nu
trebuie să ignorăm barometrele realizate în ţară, care corelează această
opinie favorabilă cu proasta informare vis-à-vis de beneficiile, dar şi
riscurile implicate de aderarea la UE.
13. Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Calitatea vieţii în
România. 1990-2003, Academia Română, 2003.
14. The Chicago Council on Foreign Relations and The German
Marshall Fund of the United States, Worldviews 2002. Survey of American
and European Attitudes and Public Opinion on Foreign Policy, USA, 2002.
BIBLIOGRAFIE:
1. Vezi WEISSBERG, Matthew, Conceptualizing Human Security,
în „Swords and Ploughshares. A Journal of International Affairs” – online
version http://www.american.edu, Spring 2003, Volume XIII, No. 1, pp. 3-
11 şi HAMPSON, Fen OLSEN, Madness in the Multitude: Human Security
and World Disorder, Ontario, Oxford University Press, 2002,
http://www.oup.com.
2. NEF, Jorge, Human Security and Mutual Vulnerability,
International Development Research Centre, 1999.
3. ZAMFIR, Cătălin, Calitatea vieţii, în „Dicţionar de sociologie”,
coord.: Cătălin ZAMFIR şi Lazăr VLĂSCEANU, Ed. Babel, Bucureşti,
1998, pp. 79-80.
4. Acest model are la bază algoritmul determinării satisfacţiei cu
viaţa, prezentat de Ioan MĂRGINEAN, Iuliana PRECUPEŢU şi Ana Maria
PREOTEASA în studiul Puncte de suport şi elemente critice în evoluţia
calităţii vieţii în România, Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii,
România, 2004.
5. xxx, Indicatori sociali şi sociologici, în Cătălin ZAMFIR şi
Lazăr VLĂSCEANU (coord.), op. cit., 1998, pp. 699-738.
69
70