PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Situaţia aceasta poate fi explicată şi prin nivelul scăzut al calităţii
vieţii, care îi face pe români să se „detaşeze” într-o oarecare măsură de
problemele globale. Aşadar, reprezentarea ameninţărilor la adresa securităţii
individuale este ancorată în realitatea naţională imediată, lipsindu-i viziunea
de ansamblu exprimată de restul Europei, conform datelor sondajului
Worldviews 2002. Survey of American and European Attitudes and Public
Opinion on Foreign Policy [14] (figura nr. 6).
70
60
50
40
30
20
Probleme cu care se confruntă ţara dumneavoastră în acest moment
UE 25
State nonmembre UE
România
Procente din populaţie
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Terorismul
internaţional
Încălzirea globală
Temeri ale populaţiei
Fundamentalismul
islamic
Conflictul militar
între israelieni şi
arabi
Marele număr de
imigranţi ce intră
în ţară
Tensiunile dintre
India şi Pakistan
Temeri ale populaţiei
Globalizarea
Dezvoltarea
Chinei ca putere
mondială
Figura nr. 6
În acest context, este evident faptul că reprezentarea socială a
securităţii, în cazul României, diferă de cea a celorlalţi europeni, explicaţia
aflându-se în contextul politic, economic şi social diferit de la o ţară la alta,
de la o zonă la alta, cu repercusiuni importante asupra indivizilor umani.
Figura nr. 7 demonstrează această afirmaţie: în ţările Uniunii Europene,
terorismul este considerat a constitui o problemă de 16% din populaţie, în
timp ce statele vecine şi România recunosc faptul că şomajul (62%,
respectiv 24%) şi situaţia economică (29%, respectiv 38%) constituie
principalele provocări.
67
10
0
68
Criminalitate
Situaţia economică
Creşterea
preţurilor/Inflaţie
Impozite
III. CONCLUZII
Şomaj
Terorism
Apărare/Relaţii
externe
Condiţii de locuire
Imigranţi
Pensii
Protecţia mediului
Figura nr. 7
Lumea se află acum într-un nou mileniu, în care noile riscuri şi
ameninţări la adresa securităţii au determinat-o să reconsidere valorile
general umane ce leagă între ele statele şi naţiunile. După ameninţarea
blocului sovietic, lumea occidentală, şi nu numai, îşi reprezintă principalele
riscuri, pericole şi ameninţări la adresa securităţii naţionale şi internaţionale
atât în funcţie de schimbările majore ale mediului de securitate –
accentuarea terorismului internaţional, proliferarea armelor de distrugere în
masă şi decăderea statelor –, cât şi în funcţie de starea politică, economică şi
socială a ţărilor respective.
În acest context, evidenţiem deosebita complexitate a conceptului
de securitate, a cărui reprezentare este antrenată de schimbarea socială.
Astfel, nu numai că noţiunea acţionează pe mai multe dimensiuni – militară,
politică, economică, socială şi de mediu –, ci mai mult, în studiul securităţii
este necesar să se ia în considerare contextul local, social, cultural şi istoric
al obiectului de referinţă al analizei.
Putem afirma că starea de securitate a indivizilor trebuie să
constituie punctul de pornire al oricărui studiu din acest domeniu, indiferent
de nivelul analizat (naţional, zonal, regional sau global), întrucât omul
reprezintă elementul esenţial al oricărei forme de organizare socială, iar
gradul de realizare a securităţii acestuia se reflectă în securitatea grupului
din care face parte.
Cele mai importante pericole la adresa securităţii, precum cele
menţionate anterior, au cauze ce ţin de sentimentul de insecuritate al
individului provocat de: degradarea condiţiei umane; discrepanţele de