PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI
provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi
Decontaminarea presupune proceduri adecvate, decontaminanţi specifici. Aeronavele, de exemplu, se decontaminează cu echipamente şi materiale specifice. Materialele toxice industriale constituie un risc nu numai pentru forţele angajate în diferite teatre de operaţii, dar şi pentru populaţia civilă de pe teritoriul naţional. Riscul este cu atât mai mare cu cât pe teritoriul României se poate întâlni o mare varietate de materiale toxice industriale, răspândite în foarte multe locaţii, concomitent cu derularea activităţilor industriale în apropierea marilor centre urbane. Responsabilitatea principală a structurilor de conducere din cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă constă în monitorizarea şi gestionarea în mod eficient a riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă. Prima reacţie trebuie asigurată de personalul serviciilor de urgenţă, din serviciile medicale, de organele de poliţie pentru menţinerea/restabilirea ordinii legale. De asemenea, este necesară intervenţia specialiştilor pentru mânuirea materialelor periculoase şi a specialiştilor EOD 1 . Trebuie analizate şi evaluate toate capacităţile existente pe care se contează în acţiunile de răspuns în situaţii de urgenţă. Repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă şi a principalelor funcţii de sprijin pe ministere şi instituţii publice centrale de specialitate este o măsură necesară, dar nu şi suficientă pentru a considera situaţia rezolvată. Se impun evaluări riguroase ale capabilităţilor operaţionale de răspuns ale acestor ministere şi instituţii, elaborarea planurilor de cooperare pentru intervenţia la situaţii de urgenţă şi verificarea viabilităţii măsurilor stabilite etc. Atât eforturile militare, cât şi cele civile de pregătire în vederea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă trebuie coordonate mai bine. Specialiştii NBC din armată sunt profesionişti de înaltă clasă, au experienţa necesară pentru prevenirea contaminării CBRN sau limitarea efectelor acesteia. Personalul din serviciile de urgenţă, în mod logic, are o experienţă semnificativă în ceea ce priveşte monitorizarea riscurilor generate de materialele toxice industriale. De aceea, se impune dezvoltarea colaborării pe baza unor proceduri şi activităţi standard, pentru ca acest domeniu, reprezentat de materialele toxice industriale, să fie permanent monitorizat şi ţinut sub control. Riscurile generate de materialele toxice industriale, atât pentru forţele care acţionează în diferite teatre de operaţii, cât şi pentru cele dislocate pe teritoriul naţional, trebuie să fie clarificate şi prevăzute cu măsuri corespunzătoare. Procesul de planificare pentru operaţiile militare şi pentru acţiunile de răspuns la situaţii de urgenţă presupune o abordare realistă şi de acceptare fără echivoc a costurilor asociate diferitelor opţiuni menite să contracareze riscurile generate de materialele toxice industriale. Materialul de faţă este menit să aducă în atenţie influenţa pe care o pot avea materialele toxice industriale asupra acţiunilor forţelor, iar demersul va continua cu evaluarea riscurilor ce trebuie luate în considerare, ca o premisă de iniţiere a unei analize aprofundate pentru a cristaliza temeiul răspunsurilor adecvate acestor provocări. BIBLIOGRAFIE: 1. Doctrina Apărării NBC în Armata României (proiect); 2. Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001; 3. Doctrina acţiunilor întrunite ale forţelor armate, Bucureşti, 2001; 4. U.S. Army, Army Regulation 385-61, The Army Chemical Agent Safety Program. Washington, D.C. Headquarters, Department of the Army, 28 Feb. 1997; 5. U.S. Army, Department of the Army Pamphlet 50-6, Chemical Accident or 6. Incident Response and Assistance (CAIRA) Operations. Washington, D.C. Headquarters, Department of the Army, 17 May 1991; 7. U.S. Army Field Manual 3-100, Chemical Operations Principles and 8. Fundamentals. Washington, D.C. Headquarters, Department of the Army; 9. U.S. Army Medical Command. Military Occupational Specialty (MOS) 91S 10. Preventive Medicine Specialist. http://www.cs.amedd.army.mil/appd/Enlpg/mpgS/91S.mpg 11. National Institute for Occupation Safety and Health, Documentation for 12. Immediately Dangerous to Life or Health Concentrations (IDHLs) http://www.cdc.gov/niosh/idlh/illh-1.html, Centers for Disease Control. 1 EOD – Controlul mecanismelor explozive. 519 520
REPERE DOCTRINARE PRIVIND OPERAŢIILE INFORMAŢIONALE (O.I.) STRATEGICE Colonel (r) ing. Vasile PĂUN To be present at this moment with no viable theory (Romanian perspective) of IO seems disconcerting. What does our national leadership think about information power and IO? We need a national strategy and a coherent framework to develop IO capabilities as an element of national power. This paper provides information and an analytical framework regarding the fundamentals of information operation (IO). It describes the role of IO for transformation process, provides some of the relevant definitions, discusses how IO supports national interests and presents the main IO components and their characteristics. I. Rolul O.I. în procesul de transformare 1 Transformarea NATO implică, pentru o ţară ca România, o schimbare de paradigmă în gândirea şi practica strategică, dificilă în contextul în care „politicile structuraliste de reformă şi modernizare a sistemului de siguranţă şi apărare naţională au fost, în esenţă, de natură energetică” 2 . Necesitatea unui proces de transformare, în anii următori, a sistemului de securitate naţională, trebuie motivată de o viziune strategică de ansamblu, comună cu cea euro-atlantică. Una din direcţiile de fond ale transformării implică promovarea unui comportament politic proactiv, prin managementul integrat al riscurilor şi oportunităţilor asociate intereselor naţionale, utilizând instrumente de analiză multi-sursă, simulare şi sprijin decizional şi dezvoltând capabilităţi specifice O.I. ‣ Transformarea presupune o repoziţionare simultană a strategiei directe - în care forţa armată joacă primul rol - şi a strategiei indirecte în care, fără a fi exclusă, forţa armată se află într-un plan secund. Acest aspect antrenează în fapt o diversitate de „câmpuri operaţionale” în care trebuie să se desfăşoare viitoarele angajamente ale României - câmpuri 1 V. PĂUN, Importanţa operaţiilor informaţionale strategice în strategia de securitate naţională – Impact Strategic nr.1/2004 (10) 2 V. PĂUN, M. RĂDUCU, Managementul riscurilor în acţiunile militare, Editura UNAp., Bucureşti, 2002 521 conceptuale, geopolitice, psiho-sociologice, fizice, câmpuri ale sistemelor de decizie şi de informaţii 3 . În acest context, determinarea capabilităţilor strategice necesare protejării intereselor naţionale poate să includă o analiză a câmpurilor operaţionale în care România poate acţiona cu eficacitate. Observaţie. Ofensiva fără precedent din ultimii 10 ani a SUA, în câmpul operaţional conceptual, asociat războiului şi operaţiilor informaţionale, a surprins total şcolile majore de gândire strategică (Rusia, Franţa, China, Germania etc.), obligându-le fie la împrumuturi şi adaptări, fie la dezvoltări în pripă, cu efect asupra capabilităţilor necesare. ‣ Transformarea sistemului securităţii naţionale face oportună şi fezabilă o aliniere şi adecvare la „schimbările de fond ale naturii conflictelor” 4 , prin dezvoltarea adecvată a domeniului „operaţii informaţionale” pentru a se ajunge, la nivel naţional, la stadiul în care să se dispună de un cadru legislativ şi metodologic adecvat, precum şi de un ansamblu de structuri şi mijloace specializate, capabile să descurajeze, pe căi şi prin mijloace informaţionale, acţiunile contrare intereselor naţionale, să contracareze efectele acţiunilor informaţionale la nivelul factorilor de decizie şi al sistemelor informaţionale. Interesul pentru „noua cultură a conflictelor” şi „transformare” - cu determinări majore privind proiectarea unor capabilităţi strategice şi redefinirea proceselor de comandă - control din perspectiva asimetriei – poate genera un cadru teoretic nou de reflecţie, luând în calcul şi următoarele aprecieri: • „Tehnologiile informaţionale, ca o condiţie pentru acţiunea eficientă, sunt dimensiuni esenţiale în planul evoluţiei gândirii şi practicii strategice. Pe măsură ce aceste tehnologii se schimbă, se schimbă şi contextul în care sunt făcute alegerile de politică, strategie şi doctrină. Pe măsură ce sunt elaborate noi tehnologii, se modifică şi sfera alternativelor posibile privind planificarea şi acţiunea propriu-zisă” 5 ; • „Revoluţia informaţională oferă tehnologii care modifică continuu influenţa binomului timp-spaţiu, contribuie substanţial la creşterea complexităţii, transformă liniarul în neliniar şi secvenţialul în simultan” 6 . 3 Col. John BOYD, USAF - A Discourse on Winning and Losing - http://www.belisarius.com/modern_business_strategy/boyd/essence/, January 1996 4 Thomas J CZERWINSKI, Coping with the Bounds: Speculations on Nonlinearity in Military Affairs, DOD Command and Control Research Program, 2003. 5 VAdm Arthur K. CEBROWSKI, USN, Written testimony to hearing on Defense Information Superiority and Information Assurance— Entering 21st Century, February 23, 1999. 6 Michael WARSOCKI, Seizing the High Ground: Land Operations and Information Operations - The Information Revolution and National Security - Strategic Studies Institute, NDU, USA, 2000. 522
- Page 209 and 210: egiuni şi în spaţiul regional ş
- Page 211 and 212: procesului de globalizare, în rapo
- Page 213 and 214: confrunta. Înţelegând societăţ
- Page 215 and 216: însemnătate. Terorismul, de exemp
- Page 217 and 218: Germania, desfăşoară agende de p
- Page 219 and 220: - DG RELEX (relaţii externe) şi c
- Page 221 and 222: acestor consultări. Acordul interi
- Page 223 and 224: domenii altele decât PESC? Un Comi
- Page 225 and 226: II. Doctrina Forţelor Terestre - m
- Page 227 and 228: Angajarea în operaţie a Forţelor
- Page 229 and 230: establishing military capabilities
- Page 231 and 232: Pregătirea forţelor care acţione
- Page 233 and 234: 25 militari în detaşamentul de in
- Page 235 and 236: membre ale coaliţiei sau alianţei
- Page 237 and 238: INFORMAŢIILE - ÎNTRE SURPRIZA MIL
- Page 239 and 240: va fi reluat cinci ani mai târziu,
- Page 241 and 242: În secolul 21, opinia publică na
- Page 243 and 244: plan internaţional şi, pe cale de
- Page 245 and 246: provenite din constrângerile strat
- Page 247 and 248: întrucât armele nu continuă dial
- Page 249 and 250: Aceasta este, în linii generale, o
- Page 251 and 252: poate fi, deopotrivă, un seismogra
- Page 253 and 254: Concluzie Responsabilitatea realit
- Page 255 and 256: Concomitent cu modernizarea şi dez
- Page 257 and 258: industriale posibil prezente în zo
- Page 259: extrem de periculoase. Profesionali
- Page 263 and 264: II. Caracteristici şi taxonomie
- Page 265 and 266: comandă-control din perspectiva
- Page 267 and 268: INTEGRAREA EUROPEANĂ ŞI LOGISTICA
- Page 269 and 270: criză ori ameninţate de crize s-a
- Page 271 and 272: • elaborarea documentelor de cond
- Page 273 and 274: Anexa nr. 1 Anexa nr. 2 - o variant
- Page 275 and 276: UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI REALITĂŢIL
- Page 277 and 278: economică - contribuind la stabili
- Page 279 and 280: 2. Thessaloniki European Council, P
- Page 281 and 282: Privind retrospectiv, pentru a resp
- Page 283 and 284: confruntă cu o rată record a şom
- Page 285 and 286: ASPECTE PRIVIND PROFESIONALIZAREA F
- Page 287 and 288: esurselor financiare pentru a se at
- Page 289 and 290: pentru că o armată de recruţi ne
- Page 291 and 292: abuzează de el. Naţiunile Unite t
- Page 293: 3. Michael E. BROWN, „NATO at Fif
REPERE DOCTRINARE PRIVIND OPERAŢIILE<br />
INFORMAŢIONALE (O.I.) STRATEGICE<br />
Colonel (r) ing. Vasile PĂUN<br />
To be present at this moment with no viable theory (Romanian<br />
perspective) of IO seems disconcerting. What does our national leadership<br />
think about information power and IO? We need a national strategy and a<br />
coherent framework to develop IO capabilities as an element of national<br />
power. This paper provides information and an analytical framework<br />
regarding the fundamentals of information operation (IO). It describes the<br />
role of IO for transformation process, provides some of the relevant<br />
definitions, discusses how IO supports national interests and presents the<br />
main IO components and their characteristics.<br />
I. Rolul O.I. în procesul de transformare 1<br />
Transformarea NATO implică, pentru o ţară ca România, o<br />
schimbare de paradigmă în gândirea şi practica strategică, dificilă în<br />
contextul în care „politicile structuraliste de reformă şi modernizare a<br />
sistemului de siguranţă şi apărare naţională au fost, în esenţă, de natură<br />
energetică” 2 . Necesitatea unui proces de transformare, în anii următori, a<br />
sistemului de securitate naţională, trebuie motivată de o viziune strategică de<br />
ansamblu, comună cu cea euro-atlantică.<br />
Una din direcţiile de fond ale transformării implică promovarea<br />
unui comportament politic proactiv, prin managementul integrat al<br />
riscurilor şi oportunităţilor asociate intereselor naţionale, utilizând<br />
instrumente de analiză multi-sursă, simulare şi sprijin decizional şi<br />
dezvoltând capabilităţi specifice O.I.<br />
‣ Transformarea presupune o repoziţionare simultană a<br />
strategiei directe - în care forţa armată joacă primul rol - şi a strategiei<br />
indirecte în care, fără a fi exclusă, forţa armată se află într-un plan secund.<br />
Acest aspect antrenează în fapt o diversitate de „câmpuri operaţionale” în<br />
care trebuie să se desfăşoare viitoarele angajamente ale României - câmpuri<br />
1 V. PĂUN, Importanţa operaţiilor informaţionale strategice în strategia de securitate<br />
naţională – Impact Strategic nr.1/2004 (10)<br />
2 V. PĂUN, M. RĂDUCU, Managementul riscurilor în acţiunile militare, Editura UNAp.,<br />
Bucureşti, 2002<br />
521<br />
conceptuale, geopolitice, psiho-sociologice, fizice, câmpuri ale sistemelor<br />
de decizie şi de informaţii 3 .<br />
În acest context, determinarea capabilităţilor strategice necesare<br />
protejării intereselor naţionale poate să includă o analiză a câmpurilor<br />
operaţionale în care România poate acţiona cu eficacitate.<br />
Observaţie. Ofensiva fără precedent din ultimii 10 ani a SUA, în<br />
câmpul operaţional conceptual, asociat războiului şi operaţiilor<br />
informaţionale, a surprins total şcolile majore de gândire strategică (Rusia,<br />
Franţa, China, Germania etc.), obligându-le fie la împrumuturi şi adaptări,<br />
fie la dezvoltări în pripă, cu efect asupra capabilităţilor necesare.<br />
‣ Transformarea sistemului securităţii naţionale face<br />
oportună şi fezabilă o aliniere şi adecvare la „schimbările de fond ale naturii<br />
conflictelor” 4 , prin dezvoltarea adecvată a domeniului „operaţii<br />
informaţionale” pentru a se ajunge, la nivel naţional, la stadiul în care să se<br />
dispună de un cadru legislativ şi metodologic adecvat, precum şi de un<br />
ansamblu de structuri şi mijloace specializate, capabile să descurajeze, pe<br />
căi şi prin mijloace informaţionale, acţiunile contrare intereselor naţionale,<br />
să contracareze efectele acţiunilor informaţionale la nivelul factorilor de<br />
decizie şi al sistemelor informaţionale.<br />
Interesul pentru „noua cultură a conflictelor” şi „transformare” - cu<br />
determinări majore privind proiectarea unor capabilităţi strategice şi<br />
redefinirea proceselor de comandă - control din perspectiva asimetriei –<br />
poate genera un cadru teoretic nou de reflecţie, luând în calcul şi<br />
următoarele aprecieri:<br />
• „Tehnologiile informaţionale, ca o condiţie pentru<br />
acţiunea eficientă, sunt dimensiuni esenţiale în planul evoluţiei gândirii şi<br />
practicii strategice. Pe măsură ce aceste tehnologii se schimbă, se schimbă şi<br />
contextul în care sunt făcute alegerile de politică, strategie şi doctrină. Pe<br />
măsură ce sunt elaborate noi tehnologii, se modifică şi sfera alternativelor<br />
posibile privind planificarea şi acţiunea propriu-zisă” 5 ;<br />
• „Revoluţia informaţională oferă tehnologii care modifică<br />
continuu influenţa binomului timp-spaţiu, contribuie substanţial la creşterea<br />
complexităţii, transformă liniarul în neliniar şi secvenţialul în simultan” 6 .<br />
3<br />
Col. John BOYD, USAF - A Discourse on Winning and Losing -<br />
http://www.belisarius.com/modern_business_strategy/boyd/essence/, January 1996<br />
4 Thomas J CZERWINSKI, Coping with the Bounds: Speculations on Nonlinearity in Military<br />
Affairs, DOD Command and Control Research Program, 2003.<br />
5 VAdm Arthur K. CEBROWSKI, USN, Written testimony to hearing on Defense Information<br />
Superiority and Information Assurance— Entering 21st Century, February 23, 1999.<br />
6 Michael WARSOCKI, Seizing the High Ground: Land Operations and Information<br />
Operations - The Information Revolution and National Security - Strategic Studies<br />
Institute, NDU, USA, 2000.<br />
522