PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Forţele insurgente, fiind obişnuite să-şi recruteze adepţii din zonele
rurale, au urmat populaţia rurală la oraş. Neajunsurile şi sărăcia fac ca
bărbaţi şi chiar femei să recurgă la soluţii violente pentru a face faţă nevoilor
de supravieţuire. Forţele insurgente din metroupole promit un nivel de trai
mai bun decât viaţa de zi cu zi oferită de administraţia guvernamentală.
Participarea forţelor române la misiuni în diferite teatre de operaţii
impune stabilirea soluţiilor adecvate pentru provocările specifice acţiunilor
militare în mediile urbane.
1. Riscurile urbane şi impactul acestora asupra acţiunilor
militare
O aşezare urbană prezintă multe provocări, specifice, pentru
acţiunile militare. Multe pericole sunt imprevizibile. De aceea, considerăm
imperios necesară elaborarea unei metodologii privind identificarea, evaluarea
şi gestionarea efectelor riscurilor mediului urban asupra acţiunilor
militare. Prognozăm că, şi în viitor, operaţiile se vor desfăşura cu o pondere
deosebită în localităţi şi, în mod special, în zonele urbane.
Nu trebuie să ne limităm doar la parcurile industriale, combinatele
dezafectate şi materialele toxice industriale care sunt răspândite în toată aria
complexelor urbane.
Efectele materialelor toxice industriale (MTI) asupra unei populaţii
neprotejate pot fi asemănătoare celor în cazul întrebuinţării agenţilor chimici
de luptă. În 1983, ca urmare a difuziei în atmosferă a 40 de tone de
metilizocianat, în Bophal, India, 8.000 de oameni au murit în primele zile,
peste 20.000 în lunile următoare şi aproape 500.000 au rămas cu urmări
pentru toată viaţa.
Metilizocianatul este un precursor pentru fabricarea multor
insecticide folosite în lumea întreagă. Această substanţă afectează ochii,
sistemul nervos şi aparatul respirator. În multe cazuri, mortalitatea provocată
de materialele toxice industriale poate fi mai mare decât cea provocată de
agenţii chimici de luptă cunoscuţi. Faţă de armele convenţionale, potenţialii
adversari vor avea acces la materialele toxice industriale, ca şi la ADM.
Particularităţile mediului urban, insuficienţa echipamentelor de protecţie
împotriva materialelor toxice industriale încurajează adversarii să recurgă la
utilizarea unor substanţe chimice pentru influenţarea acţiunilor forţelor
alianţei în diferite teatre de operaţii. Chiar şi eliberarea întâmplătoare a unor
1 În Somalia, ca urmare a secetei din anul 1993 şi a războiului civil, o mare parte din populaţia
de păstori a migrat în zonele urbane. Refugiaţii somalezi au fost forţaţi şi să se integreze în
principalele clanuri din marile oraşe, precum Mogadiscio. Acest fenomen se manifestă şi în
Irak.
507
substanţe chimice într-un oraş presupune măsuri complexe pentru protecţia
forţelor care acţionează în arealul afectat.
Toate naţiunile posedă anumite capacităţi industriale care folosesc
materiale toxice chimice, biologice, radiologice; astfel de materiale,
prezente în instalaţii de producţie, depozitate corect şi transportate în
condiţii de siguranţă, nu constituie un pericol semnificativ. Emisiile acestor
materiale, ca urmare a acţiunilor deliberate sau accidentale într-o zonă de
operaţii, pot afecta acţiunile militare.
508
2. Materialele toxice industriale
Materialele toxice industriale - substanţe chimice toxice, biologice
sau radioactive sub formă solidă, lichidă, gazoasă/aerosoli folosite sau
depozitate pentru utilizare în scopuri industriale, comerciale, medicale,
militare - sunt categorisite în substanţe chimice toxice industriale (SCTI),
substanţe biologice toxice industriale (SBTI), materiale radioactive toxice
industriale (MRTI).
De asemenea, materialele toxice industriale, prin specificul,
particularităţile şi amploarea efectelor nocive pe care le au asupra
oamenilor, pot fi împărţite în două mari categorii: materiale toxice
industriale cu acţiune imediată, trecătoare şi materiale toxice industriale cu
consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii.
2.1 Substanţele chimice toxice industriale (SCTI)
Potrivit datelor cuprinse în diferite studii, din peste şase milioane
de compuşi chimici cunoscuţi, peste un milion sunt consideraţi agenţi
chimici periculoşi. Dintre aceştia, aproximativ 183.000 au denumiri diferite,
ceea ce generează multe dificultăţi în procesele de implementare a măsurilor
de protecţie şi gradele de risc diferit ale acestora 1 .
Agenţiile/structurile cu responsabilităţi în domeniul protecţiei
mediului din unele state NATO au liste cu substanţele chimice considerate
cele mai periculoase pe timpul transportului comercial - aproximativ 2.700.
De asemenea, sunt luate în evidenţă 387 substanţe chimice letale, cu acţiune
pe cale respiratorie, care pot produce moartea în mai puţin de 30 de minute 2 .
1 Office of Emergency and Remedial, HAZMAT Team Planning Guidance, Washington, D.C.:
Environmental Protection Agency, September 1990, p. 7, U.S. Department of Transportation,
2000 Emergency Response Guide, http://hazmat.dot.gov/gydebook.htm
2
National Institute for Occupation Safety and Health, Documentation for Immediately
Dangerous to Life or Health Concentrations (IDHLs) http://www.cdc.gov/niosh/idlh/illh-
1.html, Centers for Disease Control.