PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Printr-un astfel de război, se distrug întreprinderi, ramuri economice
şi chiar economii naţionale, sunt aduşi o mulţime de oameni la sapă de lemn,
se accentuează decalajele, se polarizează bogăţia şi sărăcia, cu toate
consecinţele politice şi sociale care pot rezulta de aici. El nu poate fi însă
evitat, întrucât face parte din sistem, este intrinsec societăţii omeneşti.
Consecinţele benefice ale acestui război se înscriu însă în progresele
economice şi tehnologice imense care, în dinamica economică formidabilă
şi în situaţia în care vor fi gestionate în mod responsabil şi eficient, se vor
repercuta asupra întregii civilizaţii planetare.
Dar cele mai dramatice pericole şi ameninţări economico-financiare
sunt cele asimetrice. Acestea se înscriu, în linii generale, în spectrul
pericolelor şi ameninţărilor de proces, dar de cealaltă parte a axei, în zona
negativă. Cele mai frecvente tipuri de ameninţări din palierul asimetric sunt
următoarele :
- economia subterană ;
- spălarea banilor ;
- traficul ilegal de persoane, droguri, armament ;
- terorismul economico-financiar.
Lumea se coalizează din ce în ce mai mult împotriva economiei
subterane, traficanţilor de droguri, de persoane şi de arme, procesului de
spălare a banilor etc.
Dar şi lumea de sub axă reprezintă o realitate care există şi ameninţă,
care foloseşte cu inteligenţă şi iscusinţă vulnerabilităţile societăţii normale,
care sunt deosebit de mari în această etapă de trecere de la societatea postindustrială
la societatea epistemologică 1 , bazată pe informaţie şi cunoaşterea
ştiinţifică profundă şi cvasicompletă.
Realităţi şi perspective
Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene şi Strategia de
la Lisabona reprezintă două strategii orizontale care vizează îndeplinirea
obiectivelor globale ale unei dezvoltări de durată. Aceste două strategii au,
totuşi, unghiuri diferite de abordare a acestei problematici. Strategia de la
Lisabona se centrează pe creştere şi funcţiune, în timp de Strategia de
1
Este preferat termenul de societate epistemologică, în detrimentul celui de societate
informaţională, întrucât acesta reprezintă mai bine, mai substanţial tipul de societate spre care
ne îndreptăm, în care oamenii devin stăpâni nu numai pe o informaţie în timp real, ci şi pe
sistemul de determinări ştiinţifice care le guvernează viaţa.
499
dezvoltare durabilă, elaborată de Uniunea Europeană, pune accentul pe
ameninţările cele mai ample care privesc dezvoltarea viitoare şi pe aspectele
mai generale ale prosperităţii şi calităţii vieţii.
Comisia Europeană se află într-un stadiu avansat de elaborare a unor
indicatori prin care să se urmărească punerea în operă a Strategiei de
dezvoltare durabilă elaborată de Uniunea Europeană. Comisia a descris,
într-un comunicat, cadrul conceptual al acestui ansamblu de indicatori şi,
într-o anexă, a prezentat lista indicatorilor stabiliţi pentru evaluarea
progreselor realizate în procesul de aplicare a acestei strategii.
Pentru prevenirea unor situaţii dificile în ceea ce priveşte
dimensiunea financiară a vieţii social economice, Comisia Europeană se
implică profund, potrivit regulamentului Comunităţii Economice, în
dinamica vieţii economico-financiare din fiecare ţară membră a UE. Astfel,
în 2004, ea a făcut anumite recomandări Greciei. Întrucât Grecia nu a
respectat întocmai aceste recomandări, Comisia a recomandat Consiliului să
ceară Greciei să pună capăt cât mai rapid posibil situaţiei actuale a
deficitului excesiv şi, cel târziu până în 2006, printr-o execuţie riguroasă a
bugetului pe 2005, aprobat de Parlamentul grec, ca şi prin aplicarea, în
2006, a unor măsuri de ajustare, să permită, în consecinţă, o reducere a
deficitului cu cel puţin 0,6 % din PIB.
În această complexă filozofie de gestionare a megasistemelor
economico-financiare, se înscrie şi Forumul Economic Mondial anual de la
Davos.
Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos din 31 ianuarie 2005
a depăşit însă preocupările pur economice, abordând, din diverse
perspective, aspectele politice şi sociale ale lumii. Rareori s-a vorbit la un
astfel de forum despre sărăcie, despre problemele mediului şi despre cele ale
păcii. În centrul acestor preocupări, s-au situat oameni politici de marcă,
precum Tony Blair, Jacques Chirac şi cancelarul german Gerhard Schröder.
Aici au fost făcute multe propuneri concrete care urmează să fie realizate de
către G8, OMC, Asia Pacific şi alte organizaţii economice, printre care şi
Organizaţia Economică a Mării Negre.
Paola Ghillani, director executiv al fundaţiei Max Havelaar, a
subliniat, împreună cu mulţi alţii, că prioritatea numărul unu, înaintea
globalizării echitabile şi a măsurilor impuse de încălzirea climei, o constituie
lupta împotriva sărăciei. Directorii de întreprinderi trebuie să-şi asume
responsabilităţi sociale în fiecare zi şi nu numai duminica. Davos nu este
locul unde se decide soarta lumii – au subliniat unii dintre participanţi –, dar
500