PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

de informaţii dislocată în teatru şi comanda operaţională din ţară, sunt
comunicaţii prin satelit. Orice structură de informaţii dislocată în afara ţării,
de tip NIC sau Detaşament Special, dispune de un sistem de comunicaţii
prin satelit.
Comunicaţiile pe toate cele patru niveluri sunt comunicaţii criptate.
6. Primirea informaţiilor din toate sursele la un centru unic
România este printre puţinele state membre NATO care dispune de
un centru de informare operativă la care se primesc toate informaţiile, atât
de la surse care acţionează în câmp tactic, cât şi cele din câmp operativ şi
strategic.
Analiştii care lucrează în acest centru aleg din multitudinea de
informaţii pe cele necesare comandantului forţei din teatru, fără a ţine cont
dacă ele provin chiar din teatrul de operaţii sau din alte surse aflate în alte
zone, dar care au dat informaţii relevante pentru teatrul respectiv. Acestea se
sintetizează într-un “intelligence summary (INTSUM)” care se transmite
zilnic comandantului forţei. Se elaborează un INTSUM pentru comandantul
din Irak, un altul pentru cel din Afghanistan, pentru cel din Kosovo sau
Bosnia-Herţegovina.
De asemenea, aici se elaborează Buletine Informative Zilnice
pentru factorii de decizie militară şi politico-militară din ţară şi de la
Comandamentele NATO.
Periodic, acest Centru de Analiză elaborează analize cu elemente de
prognoză referitoare la situaţia din zonele de criză sau intercorelări ale
acesteia cu situaţia politico-militară din zonele adiacente sau din acele zone
în care se constată efecte sau reacţii ale situaţiei din zonele de criză.
Procesul de transformare a structurilor de informaţii nu este un
proces uşor. El cere, în primul rând, multă flexibilitate în înţelegerea
ameninţărilor actuale, ca şi în interpretarea modului actual de ducere a
războiului. Acest proces cere răbdare şi perseverenţă, întrucât noile
concepţii, ca orice lucru nou, nu sunt întotdeauna acceptate şi este nevoie de
timp şi confirmări parţiale pentru ca acesta să poată fi acceptat.
7. Schimbul de informaţii cu structurile coaliţiei
Schimbul de informaţii dintre partenerii de coaliţie şi de alianţă este
matematic şi valoric un multiplicator de informaţii şi, implicit, un
multiplicator al forţei dislocate. Acest schimb este o activitate faţă de care
multe servicii de informaţii manifestă reticenţă, întrucât doresc să-şi
protejeze sursele şi să nu dea nici un fel de indicii referitoare la acestea.
Există însă posibilităţi reale de a face schimb de informaţii fără a-şi
deconspira sursele.
Schimbul de informaţii dintre serviciile de informaţii nu este deloc
simplu. Acesta presupune să oferi, la schimb, informaţii culese din surse
proprii, şi nu informaţii recirculate între servicii de informaţii diferite.
În NATO, ca şi în coaliţiile de forţe, există baze comune de date şi
sisteme informatice în care fiecare stat membru introduce informaţii şi la
care au acces toţi membrii Alianţei sau coaliţiei.
471
472