PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi

13.09.2015 Views

de Prevenire şi Combatere a Terorismului, nivelului de alertă stabilit ca fiind ALBASTRU - PRECAUT. Pornind de la aceste premise, la nivel naţional a fost reanalizată strategia de luptă împotriva terorismului, stabilindu-se noi obiective. Evoluţia fenomenului terorist în ţara noastră este caracterizată de manifestarea unor tendinţe şi iniţiative aparţinând grupurilor sau organizaţiilor fundamentaliste, ce urmăresc stabilirea unor puncte de sprijin pe plan local sau atragerea de noi membri sau simpatizanţi. Privind participarea Armatei României la acţiunile de combatere a terorismului internaţional, sunt folosite, ca fundamente, documente de linie (exemplu: prevederile Constituţiei României; Hotărârile Parlamentului şi ale Guvernului României; Strategia Militară a României; Strategia de Securitate Naţională a României; Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Terorismului aprobată de CSAT; Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului; Decizia Consiliului Uniunii Europene cu privire la combaterea terorismului; prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte: Convenţia internaţională pentru reprimarea finanţării terorismului, semnată la New York, la 9 decembrie 1999; Convenţia internaţională pentru reprimarea atentatelor teroriste cu bombe, semnată la New York, la 15 decembrie 1997; Concepţia Militară a NATO privind Apărarea Împotriva Terorismului; obligaţiile asumate de Ministerul Apărării Naţionale; regulamentele specifice referitoare la misiunile Ministerului Apărării Naţionale privind prevenirea şi combaterea acţiunilor îndreptate împotriva obiectivelor militare), care permit contribuţia ţării noastre la campania internaţională contra terorismului, materializată în participarea, fără rezerve, de facto, în teatrele de operaţii. La întâlnirea la nivel înalt de la Praga, din noiembrie 2002, NATO a recunoscut că terorismul, armele de distrugere în masă şi „ţările care au eşuat” constituie provocări la adresa securităţii în acest secol şi a decis să trimită forţele oriunde este nevoie de ele pentru a răspunde acestor ameninţări. În anul 2003, Alianţa a acţionat conform acelei decizii şi a luat în primire Forţa Internaţională de Asistenţă de Securitate (ISAF) din Afghanistan. Astăzi este pe deplin angajată în extinderea securităţii şi a stabilităţii în acea ţară răvăşită de terorism religios, ajută guvernul să-şi extindă autoritatea şi asistă alţi actori internaţionali să contribuie la aceasta. Operaţiunea maritimă de succes Operation Active Endeavour, care s-a desfăşurat în luna martie 2004, în Marea Mediterană, a fost extinsă, pentru a acoperi întreaga suprafaţă a mării. La Praga, NATO a pornit, de asemenea, un program complex de transformare militară, pentru a putea răspunde noilor ameninţări, transformare care este pe calea cea bună. Alianţa implementează o structură de comandă de sprijin, în care Comandamentul Aliat pentru Transformare, cu sediul în Norfolk, ocupă un rol central. Forţa de răspuns NATO a stat la dispoziţie şi e pe cale să atingă capacitatea maximă operaţională până în luna octombrie 2006. Au fost făcuţi, totodată, paşi importanţi în protejarea Alianţei împotriva traficului şi utilizării armelor de distrugere în masă, inclusiv prin înfiinţarea unui batalion special de apărare. Atât membrii Alianţei, cât şi câteva grupuri de aliaţi dezvoltă acel tip de capabilităţi moderne de care este nevoie pentru a face faţă acestor provocări împreună. Recent, miniştrii afacerilor externe au căzut de acord asupra necesităţii de a merge chiar mai departe, în vederea dezvoltării unui pachet mai bogat de măsuri în lupta împotriva terorismului. Noul NATO înfruntă ameninţările actuale în mod hotărât, departe de zona sa tradiţională de acţiune. Este decizia Alianţei de a-şi moderniza structurile şi capabilităţile, în scopul de a fi în măsură să-şi aducă o contribuţie susţinută şi semnificativă la ceea ce este considerată a fi o luptă lungă şi dificilă. Dar Alianţa recunoaşte şi că orice răspuns eficace la ameninţările teroriste necesită a fi cuprinzător şi larg răspândit. Potrivit obligaţiilor asumate prin tratate, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale, ţara noastră s-a angajat, în interesul securităţii şi apărării colective, să participe activ la războiul global împotriva terorismului, cu efective militare, în funcţie de posibilităţile avute la dispoziţie, astfel: În operaţiile "ENDURING FREEDOM" şi "FINGAL" din Afghanistan Începând cu data de 28 ianuarie 2002, pe baza aprobării Hotărârii Parlamentului nr. 21 din 19.09.2001, privind participarea României împreună cu statele membre ale NATO, la acţiunile de combatere a terorismului internaţional şi nr. 4/20.03.02, 15/30.04.02, 7/07.05.03 şi 1/02.03.04, ţara noastră participă la Forţa Internaţională pentru Asistenţă de Securitate - ISAF cu un total de 528 militari, din care: 405 militari în batalionul de infanterie dislocat la Kandahar: - 1 companie de stat major; - 1 companie infanterie (pe TAB – 77); - 1 companie infanterie mixtă (TAB Cc şi Autocamioane); - 1 companie logistică (1 Pl.Tp.Dp., 1 Pl.Ment., 1 Pl.Sanit., 1 Pl.Pz.Desv.). 30 militari din cadrul detaşamentului special de informaţii militare: - 3 grupuri de informaţii - HUMINT; - 2 grupuri de contrainformaţii; - 1 structură de analiză. 25 militari ai plutonului de Poliţie Militară dislocat în Kabul; 463 464

25 militari în detaşamentul de instructori “ANA TRAINING” dislocat la Kabul: - echipa de asistenţă pentru instrucţie; - echipă de instructori pentru infanterie; - echipa de instructori pentru tancuri; - echipa pentru inspecţia şi mentenanţa tehnicii. 25 militari - personal de stat major; 4 ofiţeri de legătură; 14 militari în echipajul aeronavei de transport C-130 "HERCULES" dislocat în prezent pe Aeroportul Otopeni-Militar. Ca misiuni mai importante ar fi de menţionat: patrulare, escortă, supraveghere, recunoaştere şi marcarea prezenţei în zonă; blocarea unor puncte obligatorii de trecere; asigurarea securităţii zonei de dislocare şi a acţiunilor forţelor Coaliţiei; obţinerea de informaţii din zona de responsabilitate; sprijinul unor acţiuni sau activităţi umanitare; controlul traficului şi investigarea accidentelor rutiere; monitorizarea activităţilor criminale şi controlul antiterorist; misiuni de transport aerian în sprijinul ISAF; participarea la procesul de constituire, instruire şi operaţionalizare a noii armate afghane; acordarea expertizei de specialitate în vederea stimulării procesului de reconstrucţie a Afghanistanului; participarea la realizarea coordonării între organizaţiile care participă la reconstrucţie. Comanda şi controlul operaţional al detaşamentului românesc se execută de către comandamentul Coaliţiei, potrivit lanţului de comandă. Rotirea efectivelor se execută din şase în şase luni. Irak - Participarea la faza a IV-a de stabilizare şi reconstrucţie În baza aprobării Hotărârii Parlamentului nr. 2/12.02.02 privind participarea României la coaliţia împotriva Irakului şi ulterior a Hotărârilor Parlamentului nr. 15/19.06.03, 1/12.02.03 şi 22/09.10.03, România participă cu un detaşament de 752 militari, constituit din următoarele elemente: Un batalion de infanterie, cu 405 militari, dislocat la An Nasiriyah. Compunere: 1 Cp.St.M.; 2 Cp.I.; 1 Cp.I.; 1 Cp.Log. Un detaşament de geniu cu 149 militari, dislocat la An Nasiriyah. Compunere:1 grupă de transmisiuni;1 grupă de cercetare de geniu; 1 pluton construcţii uşoare; 1 pluton construcţii drumuri;1 pluton construcţii poduri;1 pluton logistic. O companie Poliţie Militară cu 100 militari, dislocată la An Nasiriyah Compunere: 2 Pl. PM; 1 Pl.PM Control Trafic; 1 Gp.Cc; 1 Pl. logistic. Un detaşament special de informaţii militare, cu 56 militari, dislocat la Babilon. Compunere: 1 structură de comandă şi analiză; 3 grupuri de informaţii; 1 echipă mobilă; 1 sistem de avioane fără pilot. Personal de stat major: 42 militari. Misiunile îndeplinite de contingentul român constau în: asigurarea securităţii bazelor în care sunt dislocate - misiuni permanente de pază, patrulare şi cercetare apropiată; cercetarea şi recunoaşterea în scopul culegerii de informaţii; escorta convoaielor militare şi civile, însoţirea şi protecţia VIP; construcţii şi reparaţii drumuri; amenajarea platformelor pentru elicoptere; lansarea, delansarea, inspecţia şi întreţinerea podurilor Mabey & Johnson sau Bailey; amenajarea infrastructurii (paturi, platforme) pentru construcţii pe verticală în comandamente sau baze logistice; sprijinul unor acţiuni sau activităţi umanitare; controlul şi monitorizarea traficului; misiuni genistice în folosul populaţiei civile. Comanda şi controlul operaţional şi tactic al subunităţilor româneşti se execută de către comandamentele cărora le sunt subordonate, respectiv din Italia, Marea Britanie, Polonia şi SUA. Rotirea efectivelor se execută din şase în şase luni. CONCLUZII Contextul strategic, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra SUA, s-a modificat. Acum, lupta împotriva terorismului internaţional transcende atât graniţele, cât şi interesele naţionale. Eforturile diplomatice adecvate de realizare a cooperării multinaţionale extinse reprezintă o condiţie obligatorie în obţinerea succesului în lupta împotriva terorismului internaţional. Forţele armate nu operează izolat, ci operează în cadrul unui context politic, şi constituie doar un aspect al ripostei unui stat. În combaterea terorismului, forţele armate sprijină larg eforturile de aplicare a legii, pentru crearea condiţiilor în care alte măsuri asigură soluţii pe termen lung. Acţiunea militară poate, de asemenea, contribui la campania generală (naţională şi internaţională), prin punerea la dispoziţie a următoarei palete de efecte: prevenire, împiedicare, constrângere, scindare şi distrugere. Deşi naţiunile sunt cele care au prima responsabilitate în luarea măsurilor antiteroriste, NATO sprijină statele membre, prin consultanţă, în fundamentarea concepţiilor lor de securitate, furnizarea unor analize coroborate pe domenii de interes, precum şi punerea la dispoziţia statelor solicitante a unor evaluări periodice şi a informaţiilor privind riscurile de ultimă oră. Pe plan militar, s-au făcut progrese însemnate în perioada ce a trecut de când a început războiul global contra terorismului. Victoria finală în această campanie va depinde, în special, de doi factori: voinţa politică internaţională susţinută şi constituirea capacităţilor apte să facă faţă provocărilor. Trebuie reamintit zilnic membrilor coaliţiei că lupta nu s-a terminat şi că menţinerea unui efort susţinut este în interesul lor pe termen lung. 465 466

25 militari în detaşamentul de instructori “ANA TRAINING”<br />

dislocat la Kabul:<br />

- echipa de asistenţă pentru instrucţie;<br />

- echipă de instructori pentru infanterie;<br />

- echipa de instructori pentru tancuri;<br />

- echipa pentru inspecţia şi mentenanţa tehnicii.<br />

25 militari - personal de stat major;<br />

4 ofiţeri de legătură;<br />

14 militari în echipajul aeronavei de transport C-130<br />

"HERCULES" dislocat în prezent pe Aeroportul Otopeni-Militar.<br />

Ca misiuni mai importante ar fi de menţionat: patrulare, escortă,<br />

supraveghere, recunoaştere şi marcarea prezenţei în zonă; blocarea unor<br />

puncte obligatorii de trecere; asigurarea securităţii zonei de dislocare şi a<br />

acţiunilor forţelor Coaliţiei; obţinerea de informaţii din zona de<br />

responsabilitate; sprijinul unor acţiuni sau activităţi umanitare; controlul<br />

traficului şi investigarea accidentelor rutiere; monitorizarea activităţilor<br />

criminale şi controlul antiterorist; misiuni de transport aerian în sprijinul<br />

ISAF; participarea la procesul de constituire, instruire şi operaţionalizare<br />

a noii armate afghane; acordarea expertizei de specialitate în vederea<br />

stimulării procesului de reconstrucţie a Afghanistanului; participarea la<br />

realizarea coordonării între organizaţiile care participă la reconstrucţie.<br />

Comanda şi controlul operaţional al detaşamentului românesc se<br />

execută de către comandamentul Coaliţiei, potrivit lanţului de comandă.<br />

Rotirea efectivelor se execută din şase în şase luni.<br />

Irak - Participarea la faza a IV-a de stabilizare şi reconstrucţie<br />

În baza aprobării Hotărârii Parlamentului nr. 2/12.02.02 privind<br />

participarea României la coaliţia împotriva Irakului şi ulterior a Hotărârilor<br />

Parlamentului nr. 15/19.06.03, 1/12.02.03 şi 22/09.10.03, România participă<br />

cu un detaşament de 752 militari, constituit din următoarele elemente:<br />

Un batalion de infanterie, cu 405 militari, dislocat la An Nasiriyah.<br />

Compunere: 1 Cp.St.M.; 2 Cp.I.; 1 Cp.I.; 1 Cp.Log.<br />

Un detaşament de geniu cu 149 militari, dislocat la An Nasiriyah.<br />

Compunere:1 grupă de transmisiuni;1 grupă de cercetare de geniu;<br />

1 pluton construcţii uşoare; 1 pluton construcţii drumuri;1 pluton<br />

construcţii poduri;1 pluton logistic.<br />

O companie Poliţie Militară cu 100 militari, dislocată la An<br />

Nasiriyah<br />

Compunere: 2 Pl. PM; 1 Pl.PM Control Trafic;<br />

1 Gp.Cc; 1 Pl. logistic.<br />

Un detaşament special de informaţii militare, cu 56 militari,<br />

dislocat la Babilon.<br />

Compunere: 1 structură de comandă şi analiză; 3 grupuri de<br />

informaţii; 1 echipă mobilă; 1 sistem de avioane fără pilot.<br />

Personal de stat major: 42 militari.<br />

Misiunile îndeplinite de contingentul român constau în: asigurarea<br />

securităţii bazelor în care sunt dislocate - misiuni permanente de pază,<br />

patrulare şi cercetare apropiată; cercetarea şi recunoaşterea în scopul<br />

culegerii de informaţii; escorta convoaielor militare şi civile, însoţirea şi<br />

protecţia VIP; construcţii şi reparaţii drumuri; amenajarea platformelor<br />

pentru elicoptere; lansarea, delansarea, inspecţia şi întreţinerea podurilor<br />

Mabey & Johnson sau Bailey; amenajarea infrastructurii (paturi, platforme)<br />

pentru construcţii pe verticală în comandamente sau baze logistice; sprijinul<br />

unor acţiuni sau activităţi umanitare; controlul şi monitorizarea traficului;<br />

misiuni genistice în folosul populaţiei civile.<br />

Comanda şi controlul operaţional şi tactic al subunităţilor româneşti<br />

se execută de către comandamentele cărora le sunt subordonate, respectiv<br />

din Italia, Marea Britanie, Polonia şi SUA. Rotirea efectivelor se execută din<br />

şase în şase luni.<br />

CONCLUZII<br />

Contextul strategic, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra<br />

SUA, s-a modificat. Acum, lupta împotriva terorismului internaţional transcende atât<br />

graniţele, cât şi interesele naţionale. Eforturile diplomatice adecvate de realizare a<br />

cooperării multinaţionale extinse reprezintă o condiţie obligatorie în obţinerea<br />

succesului în lupta împotriva terorismului internaţional.<br />

Forţele armate nu operează izolat, ci operează în cadrul unui context<br />

politic, şi constituie doar un aspect al ripostei unui stat. În combaterea terorismului,<br />

forţele armate sprijină larg eforturile de aplicare a legii, pentru crearea condiţiilor în<br />

care alte măsuri asigură soluţii pe termen lung. Acţiunea militară poate, de<br />

asemenea, contribui la campania generală (naţională şi internaţională), prin punerea<br />

la dispoziţie a următoarei palete de efecte: prevenire, împiedicare, constrângere,<br />

scindare şi distrugere.<br />

Deşi naţiunile sunt cele care au prima responsabilitate în luarea măsurilor<br />

antiteroriste, NATO sprijină statele membre, prin consultanţă, în fundamentarea<br />

concepţiilor lor de securitate, furnizarea unor analize coroborate pe domenii de<br />

interes, precum şi punerea la dispoziţia statelor solicitante a unor evaluări periodice<br />

şi a informaţiilor privind riscurile de ultimă oră.<br />

Pe plan militar, s-au făcut progrese însemnate în perioada ce a trecut de<br />

când a început războiul global contra terorismului. Victoria finală în această<br />

campanie va depinde, în special, de doi factori: voinţa politică internaţională<br />

susţinută şi constituirea capacităţilor apte să facă faţă provocărilor. Trebuie reamintit<br />

zilnic membrilor coaliţiei că lupta nu s-a terminat şi că menţinerea unui efort susţinut<br />

este în interesul lor pe termen lung.<br />

465<br />

466

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!