PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Pregătirea forţelor care acţionează în cazul intervenţiei
contrateroriste trebuie să fie complexă, cu o înaltă specializare şi o
disponibilitate permanentă. Pentru succesul misiunii forţelor, trebuie să se
deţină: informaţii; armament performant, adaptat misiunilor; echipament
uşor, rezistent, adaptabil la timp, anotimp şi tip de operaţiune; tehnică
militară şi de comunicaţii de ultimă generaţie. Subordonarea trebuie să fie
strictă, iar conducerea flexibilă.
Ministerul Apărării Naţionale asigură intervenţia antiteroristă şi
contrateroristă la propriile obiective şi, la cerere, protecţia altor obiective,
potrivit dispoziţiilor legale.
Obiectivele militare sunt, după caz, personalul Ministerului
Apărării Naţionale, suprafeţele de teren aflate în administraţia instituţiilor
militare, în interiorul cărora se află instalaţii şi/sau mijloace fixe/mobile ori
îşi desfăşoară activitatea efective militare, precum şi mijloacele mobile
aparţinând armatei, indiferent dacă se găsesc în interiorul acestor suprafeţe
sau pe drumurile publice, în spaţiul aerian sau cel maritim.
Obiectivele militare sunt permanente sau temporare, fixe sau
mobile şi sunt reprezentate, în general, de: unităţi militare; cămine militare
de garnizoană; depozite militare de orice fel; aeroporturile aviaţiei militare
şi pasagerii care le tranzitează; porturile militare şi persoanele care le
tranzitează; mijloacele de transport aparţinând Ministerului Apărării
Naţionale sau care sunt în responsabilitatea acestuia; instalaţii şi tehnică
militară; personalul armatei; personalităţi militare sau civile din cadrul
Ministerului Apărării Naţionale; personalul militar NATO sau al delegaţiilor
militare străine aflate în misiuni sau vizite oficiale în România; obiective
stabilite în cadrul Alianţei şi pentru care organele abilitate ale României şiau
dat acordul.
Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii pentru
combaterea terorismului:
‣ identificarea persoanelor care iniţiază, pregătesc, comit ori
favorizează acte de terorism;
‣ intervenţia antiteroristă, în situaţia iminenţei producerii unui
atac terorist, respectiv, intervenţia contrateroristă, când se derulează ori s-au
produs atacuri teroriste asupra unor obiective militare;
‣ participarea la operaţiuni militare de combatere a terorismului
prin cooperare internaţională, în concordanţă cu obligaţiile asumate în acest
sens.
Potrivit Protocolului general, Ministerul Apărării Naţionale este
abilitat să execute, prin structurile specializate, următoarele activităţi de
intervenţie antiteroristă/contrateroristă:
‣ participarea, în cadrul SNPCT, la intervenţia antiteroristă, în
sprijinul protecţiei personalităţilor şi obiectivelor militare care presupun
existenţa unor potenţiali factori de risc;
‣ executarea intervenţiei contrateroriste la obiective militare
atacate sau efectiv ocupate de terorişti, capturarea sau anihilarea acestora,
eliberarea ostaticilor şi restabilirea ordinii legale;
‣ executarea intervenţiei pirotehnice la obiectivele militare
atacate sau efectiv ocupate de terorişti, în sprijinul acţiunii contrateroriste la
obiectivele militare în care s-au identificat mijloace de atac de orice natură,
standardizate ori improvizate, precum şi asanarea acestora;
‣ participarea, independent sau în cooperare, la executarea
intervenţiei pirotehnice în obiective civile aflate temporar în
responsabilitate;
‣ pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie antiteroristă
specifice, cu obiectiv limitat, la obiectivele aflate în răspundere;
‣ asigurarea controlului tehnic antiterorist, în sprijinul misiunilor
de protecţie, pază şi intervenţie antiteroristă la obiectivele militare, în
situaţia identificării unor potenţiali factori de risc la adresa acestora.
Referitor la promovarea şi apărarea intereselor naţionale, România
va acţiona atât prin mijloace proprii, de natură politică, juridică,
diplomatică, economică, socială, militară şi de informaţii, cât şi prin
cooperarea cu alte state şi participarea la procese multinaţionale şi în
organizaţii internaţionale. Asigurarea prin mijloace politice a intereselor
României, a aliaţilor şi partenerilor săi este esenţială pentru politica de
securitate a ţării noastre, iar utilizarea forţei armate reprezintă o opţiune de
ultimă instanţă. În calitate de stat membru al Alianţei Nord-Atlantice,
România participă la efortul de apărare colectivă, dezvoltându-şi capacităţile
proprii de acţiune politică şi militară, pentru a îndeplini întreaga gamă de
misiuni specifice NATO şi angajamentele internaţionale asumate.
Politica de apărare a României este adaptată la tipologia
ameninţărilor, provocărilor şi crizelor specifice începutului de mileniu,
încorporând, alături de diplomaţia preventivă, noile misiuni ale armatei, în
contextul definirii parametrilor de adaptare a organismului militar la acestea.
Statutul României de membru NATO şi aliat fidel al SUA în cadrul
coaliţiei antiteroriste impune o abordare pragmatică a fenomenului terorist,
prin adecvarea strategiilor pe termen mediu şi lung la evoluţiile acestei
ameninţări.
Existenţa pe teritoriul naţional a unor simpatizanţi ai organizaţiilor
teroriste acţionează ca multiplicator al factorilor de risc, pericolul unui atac
terorist în România fiind apreciat la nivelul NATO şi al serviciilor naţionale
de informaţii ca MEDIU, ceea ce corespunde, potrivit Sistemului Naţional
461
462