PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

domenii altele decât PESC? Un Comisar european trebuie mereu să
răspundă în faţa preşedintelui lui, care poate cere, de altfel, demisia sa.
Această relaţie ierarhică nu va fi valabilă mereu vis-à-vis de noul ministru, a
cărui legitimitate derivă din Consiliul European. Din moment ce acesta va
lua locul actualului comisar pentru relaţiile externe (RELEX), care sunt
raporturile pe care le va întreţine cu preşedintele Comisiei? Dincolo de
frontierele sale, Comisia va deveni un corp cu două capete. Constituţia,
detaliată în marea majoritate a capitolelor sale, rămâne totuşi opacă la acest
subiect.
Noua arhitectură a politicii externe europene reprezintă, fără dubii,
singurul compromis posibil în raport cu concesiile pe care statele membre au
fost dispuse să le facă. Aşteptând mai multă angajare din partea şefilor de
state şi guverne, este momentul să se facă mai multe precizări importante.
Ceea ce europenii numesc solemn „constituţia pentru Europa” nu este în
realitate decât un simplu tratat internaţional, un tratat pe care Michel Rocard
l-a definit ironic ca „un regulament de ordine interioară” 1 . Altfel spus, o dată
ratificată, „Constituţia” nu va trebui sacralizată, pentru că este susceptibilă a
fi modificată în timp, aşa cum s-a întâmplat cu numeroasele tratate europene
care au precedat-o.
Uniunea Europeană va putea să conteze în politica sa de apărare pe
contingente militare ale diferitelor state membre, puse la dispoziţie pentru
aplicarea PESC, pentru îndeplinirea obiectivelor definite de Consiliul UE.
Statele membre care alcătuiesc forţe multinaţionale pot să le pună, de
asemenea, la dispoziţia UE pentru înfăptuirea PESC.
Desfăşurarea de operaţiuni militare în lumea întreagă se ridică la
rang de datorie constituţională. Forţele armate comunitare trebuie să fie
disponibile pentru acţiuni de dezarmare alături de alte forţe, pentru misiuni
umanitare şi de evacuare, consiliere şi asistenţă militară, de prevenire a
conflictelor şi menţinere a păcii, misiuni de forţă şi de luptă în cadrul
gestionării crizelor şi restabilire a păcii. Toate aceste misiuni pot contribui la
lupta contra terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat statelor terţe pentru
combaterea terorismului pe teritoriile acestora.
SECURITATE NAŢIONALĂ
ROLUL FORŢELOR TERESTRE ÎN ASIGURAREA SECURITĂŢII
ROMÂNIEI – ŢARĂ MEMBRĂ NATO
General-locotenent dr. Sorin IOAN *
In this paper we have tried to define the ratio between the notions
of national and collective defense, in the military political context of the
early 21 st century Romania, and starting from this basis, we have tried to
show the way in which the Land Forces respond to challenges implied by
this ratio.
We have briefly approached the basic theoretical aspects of the
problem and identified the main features, as well as the elements that define
their manifestation, especially in what concerns the actional aspects
involved.
Meantime, we have performed a sequential approach, from the
Land Forces point of view only, regarding the way in which the doctrine, the
organizational structure, the endowment, the personnel training and
development, the forces training in general, and last but not least, the
strategic concept of using and employing them, reflect, in reality, the
requirements imposed by the necessity of correlating national defense with
collective defense.
I. Aspecte de corelaţie dintre Apărarea Naţională şi Apărarea
Colectivă
Din punct de vedere teoretic, Apărarea Naţională (AN) este definită
în dicţionarele militare în uz şi în literatura militară de specialitate ca
„totalitatea măsurilor şi acţiunilor adoptate şi desfăşurate de autorităţile
constituţionale ale statului român în timp de război, în scopul garantării
suveranităţii naţionale, independenţei şi unităţii statului, integrităţii
teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale” 1 . În ceea ce ne priveşte, nu
putem fi satisfăcuţi de această accepţiune a sintagmei, decât cu două
condiţii. Prima, să eliminăm expresia „în timp de război”, cerinţă impusă de
faptul că aceste „acţiuni şi măsuri” se desfăşoară, în forme specifice, în toate
1 Interviul lui Michel Rocard luat de către Isabelle Mandrau, Le Monde 10 iulie 2004.
445
* Statul Major al Forţelor Terestre
446