PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

acestor consultări. Acordul interinstituţional care a fost semnat în această
privinţă dispunea ca „de fiecare dată când Consiliul adoptă decizii în
domeniul PESC care antrenează cheltuieli, acesta comunică imediat
Parlamentului o estimare a costurilor” 1 . Deputaţii europeni au dorit fără
succes să insereze această dispoziţie în Constituţie 2 , statele membre
judecând din contră mai prudent să nu atribuie Parlamentului un astfel de
drept de control în tratatul constituţional.
Votul în unanimitate şi cooperările întărite
În acest moment, când statele membre ale UE trebuie să ia o
decizie pe linia PESC/PESA, se reunesc în cadrul Consiliului şi al
Consiliului European, iar decizia respectivă trebuie să întrunească un vot în
unanimitate. Lărgirea cu încă zece membri a făcut să apară temerea că
această regulă poate să paralizeze funcţionarea Consiliului într-un domeniu
aşa de delicat cum este acela al relaţiilor externe. Temerile persistă, pentru
că noua Constituţie nu schimbă esenţial acest punct de vedere. Numai cu
câteva excepţii, sistemul de vot cu referire la PESC va rămâne acela de
unanimitate. Singurul progres adus de noua Constituţie în domeniu este
acela de atenuare a rigidităţii acestei reguli, prin oferirea posibilităţii
Consiliului de a identifica, pe măsura timpului, domenii în care Consiliul să
voteze în majoritate calificată.
Două opţiuni, dar fără mare putere, rămân statelor membre pentru
depăşirea acestor dificultăţi impuse de votul în unanimitate în domeniul
PESC. Prima se referă la principiul abţinerii constructive, introdus prin
Tratatul de la Nisa, în anul 2000, şi confirmat de Constituţie. A doua face
referire la cooperarea întărită, introdusă de asemenea de Tratatul de la
Nisa. Scopul cooperării întărite este de a permite membrilor mai voluntari ai
Uniunii Europene să întreprindă acţiuni sau politici în anumite domenii, fără
a angaja ţările care nu doresc să le urmeze. Această regulă, în realitate, reia
o practică deja consolidată de moneda unică şi acordul Schengen privind
frontierele uniunii. Codificarea sa însă în tratatele europene, şi acum şi în
textul constituţional, s-a făcut cu gândul numai la PESC. Şi totuşi, în politica
externă, cooperările întărite trebuie să fie autorizate de către Consiliu, în
unanimitate. În fapt, dreptul de veto, pe care un singur stat membru poate
1 Acord interinstituţional între PE, Consiliu şi Comisie, din 6 mai 1999, privind disciplina
bugetară şi ameliorarea bugetară, JO C 172 din 18 iunie 1999.
2 A se vedea Policy Paper redactat pentru Parlamentul European de către GRIP “Approche
intégrée des outils et des acteurs de la gestion civile des crises par l’UE et son financement”, de
Félix Nkundabagenzi, în colaborare cu B. Adam, C. Pailhe, V. Peclow et F. Santopinto,
publicat pe situl PE
(http://www.europarl.eu.int/meetdocs/committees/afet/20040127/05c_fr.pdf), ianuarie 2004.
441
să-l opună unei iniţiative externe a tuturor celorlalte state membre, rămâne
în vigoare.
442
PESA în noua Constituţie
Modificările aduse Politicii Europene de Securitate şi Apărare nu
sunt numeroase, dar importante. Dublul obiectiv al PESA (promovarea unei
integrări progresive a politicilor de apărare şi conferirea unei capacităţi
operaţionale de gestionare civilă şi militară a crizelor Uniunii în afara
frontierelor sale) rămâne neschimbat. Noua Constituţie introduce câteva
noutăţi care, pe termen lung, ar putea să aducă modificări substanţiale
naturii acestei politici.
Este cazul, mai ales, al luptei contra terorismului, care se
profilează ca un nou obiectiv al misiunilor de gestionare a crizelor civile şi
militare. Într-un prim moment, PESA ar trebui să intervină în exterior numai
în numele criteriilor umanitare şi de prevenire sau gestionare a conflictelor
(intervenţii umanitare, menţinerea păcii, restabilirea păcii, dezarmare,
asistenţă militară şi civilă). Graţie noului text constituţional, misiunile PESA
ar putea să includă, de asemenea, în acelaşi cadru, acţiuni de luptă contra
terorismului în ţările terţe 1 .
O noutate de fond de semnalat este instituirea Agenţiei europene
de apărare, ale cărei structură şi obiective sunt mai ales perenizate în
articolul III-212 al Constituţiei. Iniţiativele în domeniul industriei de apărare
vor fi o prioritate pentru noua agenţie, care, mai mult sau mai puţin, va
interveni în toate celelalte sectoare de competenţa PESA.
Pe latura metodologică, tratatul constituţional oficializează
posibilitatea pentru un stat sau un grup de state să gestioneze misiuni
militare sau civile ale PESA în contul altor state membre ale Uniunii.
Această dispoziţie instituţionalizează o practică consolidată, de altfel, cu
ocazia misiunilor militare Artemis în Republica Democratică Congo în
septembrie 2004, când Franţa şi-a asumat şi asigurat rolul de „naţiunecadru”
în gestionarea misiunii, în timp ce alte ţări membre UE nu au
participat la ea.
Mai merită a fi semnalate încă două elemente: clauza solidarităţii şi
cazul de agresiune armată. Clauza de solidaritate introdusă de Constituţie
cere fiecărui stat membru UE să acorde asistenţă ţărilor care sunt ţinta unor
atacuri teroriste sau unei catastrofe naturale. Referitor la clauza apărării
legată de o eventuală agresiune armată asupra unui stat pe teritoriu
propriu, ea impune ţărilor europene să-i acorde ajutor şi asistenţă automat şi
1 Art. III-210, Constituţia pentru Europa.