PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

- DG RELEX (relaţii externe) şi comisarul său se ocupă de relaţiile
economice şi de cooperare cu toate ţările lumii, cu excepţia ACP (Africa,
Caraibe şi Pacific). Ei sunt competenţi pentru anumite chestiuni de natură
politică ce vizează cooperarea în toate ţările, inclusiv ACP (prevenirea
conflictelor, drepturile omului, democraţie etc.).
- DG DEV (dezvoltare) este servită de un comisar însărcinat şi cu
ECHO, biroul pentru ajutoare umanitare. Se ocupă de ajutoare pentru
dezvoltare, exclusiv spre ACP. Chestiunile politice incluse în cooperarea
europeană (drepturile omului, democraţie, prevenirea conflictelor etc.) sunt
de competenţa RELEX. Se poate semnala că noile linii directoare ale UE în
materie de conflicte pun pe primul plan cooperarea economică şi socială ca
principale instrumente şi care ar cauza crizele profunde.
- ECHO, distinct de alte DG, gestionează ajutorul umanitar acordat
de către UE sub toate aspectele. Conform recentelor orientări ale Comisiei,
ajutorul umanitar, neutru şi apolitic, ar trebui să constituie un prim pas spre
o politică integrată de prevenire a conflictelor şi, în acest sens, să fie
coroborat cu programele de reabilitare şi ajutor pentru dezvoltare.
- DG TRADE (comerţ) şi comisarul său se ocupă de comerţul cu
toate ţările lumii, inclusiv cu Africa (pentru care patru direcţii generale
diferite intervin în dezvoltarea relaţiilor). Comerţul se consideră un
instrument de prevenire a conflictelor şi de promovare a democraţiei, graţie
impactului economic şi social şi datorită posibilităţii aplicării de sancţiuni.
- DG ENLARG (lărgire) se ocupă de integrarea ţărilor din Est.
Chestiunile politice (drepturile omului etc.) revin noului RELEX.
- EUROPAID gestionează toate programele de ajutor extern ale
Comisiei. Aceasta, cu ajutorul politicii comerciale, reprezintă
cvasitotalitatea prerogativelor din sfera comunitaristă de acţiune externă
europeană. Această direcţie este administrată în mod colegial de comisarii
RELEX şi DEV.
Parlamentul European (PE) – intervine în procesul legislativ şi în
controlul politicilor stabilite în cadrul CE şi al cooperării, dar nu deţine
decât un rol minor în contextul PESC.
Politica externă europeană s-a derulat până în prezent cu sincope,
având probleme de coerenţă.
Problema coerenţei nu este o proiecţie teoretică sau academică.
Repercusiunile sale asupra politicii externe sunt foarte concrete şi, în
anumite cazuri, riscă să prejudicieze influenţa pe care Europa încearcă să o
exercite prin ponderea sa economică şi generoasa sa politică de cooperare.
Ce strategie este în măsură să elaboreze UE, dacă instituţiile
europene se contrazic de o manieră flagrantă, pe un diagnostic politic în mai
multe ţări africane sau în Balcani? Şi, mai ales, cum poate UE să gestioneze
437
principiul condiţionalităţii de ajutor? În anumite condiţii, rămâne dificil a
crede că Uniunea Europeană poate să exercite asupra puterilor unor ţări
africane o influenţă pe măsura forţei sale economice. Nu ne putem mira,
prin urmare, de ce Statele Unite exercită un rol predominant în astfel de
regiuni, chiar dacă programele lor de cooperare sunt mai puţin generoase
decât cele europene.
438
Actorii PESC în noua constituţie europeană 1
Printre obiectivele care i-au fost atribuite expres, noua constituţie ar
trebui să clarifice competenţele instituţiilor europene. Cum a fost explicat
mai sus, politica externă a Uniunii Europene are efectiv nevoie de astfel de
precizări. A fost atins acest scop? Numai viitorul va putea să se pronunţe
dacă ameliorările aduse prin tratatul constituţional vor fi suficiente ca să
compenseze îngreunarea instituţională realizată prin aderarea celor zece noi
membri. Pentru moment, persistă anumite dubii.
Reformare la Comisia Europeană
Reforma cea mai importantă şi mediatizată, propusă de Constituţie,
este crearea unui post de ministru al afacerilor externe (MAE), un ministru
aproape comisar, chemat să pună ordine în labirintul instituţional şi
procedural care există în acţiunile externe ale UE. Scopul expres afişat în
textul constituţional este de a veghea la coerenţa acţiunilor externe Uniunii
Europene. În mod implicit, este vorba mai ales despre limitarea sau
eliminarea dualismului Consiliu - Comisie în acest domeniu.
Labirintul instituţional şi procedural a fost descris mai sus: de o
parte, Comisia (cu preşedintele ei şi alţi patru comisari propuşi pentru
exercitarea de atribuţii pe linia politicii externe 2 şi, de cealaltă parte,
Consiliul şi PESC (reprezentaţi de statul care-şi exercită preşedinţia turnantă
şi de Înaltul Reprezentant pentru PESC). Or, instituţia noului ministru
vizează să lege aceste două sfere de acţiune. Numit de statele membre, prin
vot în majoritate calificată, MAE va uni competenţele Înaltului Reprezentant
pentru PESC cu cele ale comisarului pentru relaţii externe (RELEX) al
Comisiei. Acesta va fi, în acest sens, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi
membru al Consiliului afacerilor externe al UE, pe care-l va prezida.
1 O versiune a Constituţiei pentru Europa poate fi găsită pe situl GRIP (www.grip.org).
2 Comisarul pentru relaţii externe (RELEX), Comisarul pentru dezvoltare (DEV) şi pentru
ajutor umanitar (ECHO), Comisarul pentru extindere (ENLARG) şi comisarul pentrtu comerţ
(TRADE).