PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

confrunta. Înţelegând societăţile moderne ca entităţi ce se caracterizează nu
atât prin ceea ce au în comun cât prin implicarea în problematica
universalităţii, existenţa unităţii omului dată de echivalenţa tuturor
oamenilor (toţi oamenii sunt egali, dar independenţi unul de celălalt), ne
alăturăm autorilor idealişti care resping ideea unei sciziuni în ordinea
mondială a secolului XXI, în care conflictele îşi vor găsi tot mai puţin loc.
Civilizaţia şi cultura apar, astfel, ca fundamente ale încrederii în
puterea raţiunii ştiinţifice de a crea un dialog universal şi o lume globalizată,
în care ciocnirea civilizaţiilor să nu aducă „frontiere însângerate”, ci o
societate în care fiecare este responsabil pentru a-şi face binele propriu,
acceptând şi ajutând înfăptuirea binelui celuilalt.
NOTE BIBLIOGRAFICE:
[1] GREIDER, W., One World, Ready or Not, Simion Schuster,
New York, 1997, PERLMUTTER, H.V., On the rocky road to the first
global civilisation, în Human Resources 44, 1991
[2] HUNTIGTON, S.P., The Clash of Civilizations and the
Remaking of World Order, New York, Simion and Schuster, 1996
[3] HELD, D., Mc GREW, A., GOLDBLATT, D., PERRATON, J.,
Transformări globale. Politică, economie şi cultură, Editura Polirom,
Bucureşti, 2004, p. 31
[4] GREIDER, W., op.cit., pp. 390-391, 404
[5] BARI, I., Probleme globale contemporane, Editura Economică,
2003, Bucureşti, p. 480
[6] GURR, T.R., People Against States: Ethnopolitical Conflict and
the Changing World System, International Studies Quaterly, vol. 38
(septembrie 1994), pp. 347-378, Apud Huntington, S. P, op.cit., p. 384
[7] LECLERC, G., Mondializarea culturală. Civilizaţiile puse la
încercare, Editura Ştiinţa, Bucureşti, 2003, p. 356
[8] HUNTIGTON, S. P., op.cit., p. 321
[9] LECLERC, G., op.cit., p. 357
ROMÂNIA - UN PILON AL SECURITĂŢII EUROPENE
Profesor univ. dr. Eugen SITEANU *
Colonel prof. univ.dr. Benone ANDRONIC **
Societatea europeană în ansamblul ei este, fără îndoială, un sistem
alcătuit din numeroase subsisteme interconectate între ele. Din această
perspectivă, Uniunea Europeană (UE) se prezintă, din ce în ce mai mult, ca
un sistem de sisteme - sistemul economic, sistemul politic şi sistemul de
securitate şi apărare -, pe care se edifică întreaga filosofie comunitară.
Domeniul militar reprezintă unul dintre aceste subsisteme care, potrivit
teoriei generale a sistemelor (TGS), este, la rândul său, constituit din
numeroase subsisteme (Armatele statelor UE). Aceste sisteme şi subsisteme
se cer privite şi analizate nu numai în structurarea lor delimitativă şi
restrictivă, ci şi în procesualitatea lor.
Prin urmare, şi Armata României va fi, din momentul aderării
României la UE, un subsistem al domeniului militar european. Ideea nu este
nouă, pentru că Europa are lecţiile ei mai vechi sau mai noi, învăţate mai
bine sau mai rău, mai mult sau mai puţin de cei care i-au condus şi îi conduc
destinele. Una dintre aceste lecţii ale istoriei este cea a ofensivei islamului
împotriva creştinismului încă din secolul al VIII-lea. După pacea de la
Westfalia din 1648, islamul a fost considerat un pericol pentru continentul
european. Armatele islamului au purtat războaie împotriva Europei secole la
rând şi au învăluit-o dinspre vest, prin Peninsula Iberică, şi dinspre sud-est,
prin Peninsula Balcanică. Desigur, nu islamul este vinovat de aceste realităţi
istorice, ci interesele acelor vremuri, care au divizat şi au însângerat atâta
amar de timp Europa.
Şi România a suportat, în mare măsură, şocul respectiv. Marele
Geograf ne-a aşezat pe noi, la porţile Europei, iar noi ne-am îndeplinit cu
prisosinţă misiunea de a le apăra cu vitejie milenii la rând. De-a lungul
acestora, geto-dacii şi apoi românii au creat şi modernizat continuu şi
mijloacele necesare pentru a îndeplini o astfel de misiune, adică armate şi,
corespunzător, arta militară ca instrument al puterii militare a statului
român. Spaţiul românesc a fost întotdeauna, acelaşi, chiar dacă statul român
* Cercetător ştiinţific III, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate/ Universitatea
Naţională de Apărare
** Universitatea Naţională de Apărare
425
426