PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

egiuni şi în spaţiul regional şi intercontinental. Când societăţile sau marile
civilizaţii erau rupte de distanţele geografice, de deşerturi, oceane,
închiderea culturală era curentă şi normală. Odată cu dispariţia distanţelor,
închiderea devine artificială, efect al unei voinţe: fie de a se separa de
ceilalţi, în special vecini, sau cel puţin de a se diferenţia între ei, fie de a
rezista agresorului.
Astăzi, mai mult ca oricând, putem vorbi de o anumită putere
culturală transcendentă în care mişcarea oamenilor şi a textelor, ideilor
contribuie la stabilirea şi fundamentarea unor convingeri culturale pe o arie
extinsă, la adâncirea relaţiilor culturale. Această alăturare de oameni şi
locuri separaţi în timp şi spaţiu, dar asociaţi prin prezenţa la posibilitatea
acţiunii concomitente la transmiterea culturii prin intermediul telecomunicaţiilor
moderne, poate produce omogenizare, contestare, hibridizare sau
indiferenţă. Procesul de globalizare a culturii cunoaşte o complexitate şi o
varietate regăsite, atât la nivelul formelor, cât şi al modurilor de comunicare
şi a celor de transport. Prin urmare, putem vorbi despre globalizarea culturii
acolo unde şi atunci când apar infrastructuri şi instituţii de transmitere,
reproducere şi receptare culturală la scară globală – transregională sau
transcontinentală. Concretizând dimensiunea organizaţională a globalizării
culturale, instituţionalizarea infrastructurilor de producţie, transmitere şi
receptare culturală implică ierarhii şi disparităţi.
Datele prezentate [4] în tabelele 1, 2 şi 3 ne arată cât de mult se
deosebeşte globalizarea culturală contemporană de formele din trecut.
Tabelul 1. Caracterul global neuniform al infrastructurii şi al
utilizării telecomunicaţiilor, 1995
Populaţia
(în mil.)
Linii
principale la
100 de
persoane
Telefoane
celulare
(în mil.)
Faxuri
(în mil.)
Computere
(în
mil.)
mMitt
spre
exterior
mMiTT spre
interior
China 1.201, 3,0 3,629 0,270 2,600 533 551
0
Franţa 58,1 56,0 1,379 1,200 9,300 2.804 2.959
Germa 81,9 49,0 3,500 1,447 13,50 5.244 3.881
nia
0
India 929,3 1,3 0,135 0,050 1,000 341 806
Japoni 125,1 49,0 10,20 6,000 19,00 1.638 1.140
a
4
0
Suedia 8,8 68,0 2,025 n.a. 1,700 900 n.a.
Marea 58,5 n.a. 5,737 n.a. 10,90 4.016 4.021
Britanie
0
S.U.A 263,1 63,0 33,78 14,05 86,30 15.62 7.010
6 2 0 3
mMiTT – milioane de minute de trafic telefonic
Sursă: adaptat după Staple,1996
417
418
Tabelul 2. Traduceri de carte (medii), 1983-1985
Număr
total de
traducer
i
engleză
franceză
Procentul cărţilor traduse din
german
ă
italian
ă
spaniolă
limbi
scandinave
Franţa 3.979 65,5 3,3 10,0 5,4 2,6 1,3
Germa 6.676 60,7 11,9 3,4 3,2 1,9 3,9
nia
Japoni 2.696 78,3 7,9 7,5 1,2 0,7 0,5
a
Oland 4.286 56,8 18,0 15,1 1,3 1,1 2,4
a
Spania 7.711 50,1 20,0 10,6 6,3 0 1,9
Suedia 1.937 65,5 5,5 6,5 0,7 1,3 12,5
Marea 1.139 4,0 23,2 25,7 6,8 3,1 6,2
Britanie
S.U.A 606 0,3 21,8 23,8 5,2 6,1 4,5
Sursă: Therborn, 1995
Tabelul 3. Deţinerea de televizoare 1959-1992
Număr de televizoare (în mil.)
Televizoare la 1.000 de persoane
1959 1969 1980 1988 1992 1959 1969 1980 1988 1992
Total 87,0 251,0 558,0 756,0 873,0 39,0 89,0 125,0 148,0 160,0
Africa 0,04 1,1 8,0 17,0 26,0 0,2 3,2 17,0 28,0 38,0
Asia 98,0 160,0 235,0 38,0 53,0 73,0
Asia de
Est
3,5 23,0 25,0 138,0
Asia de
Sud
0,1 2,5 0,1 2,3
America de
Nord
56,2 89,0 166,0 214,0 226,0 287,0 397,0 661,0 790,0 800,0
America
Latină
2,7 15,0 36,0 64,0 76,0 13,0 54,0 99,0 149,0 166,0
Europa 23,3 86,5 243,0 289,0 300,0 48,0 188,8 324,0 372,0 381,0
Oceania 0,7 3,3 7,0 11,0 11,0 43,0 175,0 296,0 411,0 375,0
Ţările
dezvoltat
478,0 585,0 616,0 416,0 485,0 498,0
e
Ţările în curs
de
dezvoltare
80,0 171,0 257,0 24,0 44,0 61,0
Sursă: UNESCO, Statistical Yearbook, 1970, 1988, 1994
Reţinem, pentru început, faptul că are loc o extensiune şi o creştere
rapidă a volumului de semne şi semnificaţii la care sunt supuşi oamenii prin
emisiunile radio, programele de televiziune, vânzările de cărţi şi reviste etc.
Apare astfel o saturaţie a deţinerii de televizoare, aparate de radio şi
telefoane în Occident, o creştere semnificativă a acesteia în sud şi extinderea
noilor tehnologii interne de comunicaţii.
Un al doilea aspect relevant, pentru analiza noastră, îl constituie
prezenţa şi utilizarea tot mai accentuată a tehnologiilor informaţionale de