PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

planul mai îndelungatei discuţii despre supravieţuirea culturilor naţionale.
Credem că reconstruirea, şi nu distrugerea conceptelor, e atitudinea
potrivită. Ideea evidentă pare a fi că globalizarea şi identitatea se exclud.
Culturile naţionale trebuie să reziste, e adevărat, asaltului abundentului flux
global de informaţii, prin asumarea de identităţi multiple. Ele au însă şi
rădăcini locale, regionale, de unde îşi pot trage puterea. În lumea actelor, a
contextelor geopolitice, reprezentanţii unei culturi pot vorbi un limbaj
operaţionalizat, funcţional. În lumea fiinţei, limba locului, limba naturală,
păstrează esenţele tari ale identităţii.
BIBLIOGRAFIE:
1. Castells, Manuel, L’ère de l’information, tome II, „Le pouvoir de
l’identité”, Fayard, 1999.
2. „Dicţionarul explicativ al limbii române”, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1998.
3. Dobrescu, Paul, Globalizare şi integrare europeană,
www.comunicareonline.ro, 2004.
4. Gardels, Nathan (edt.), Schimbarea ordinii globale, Editura Antet,
nedatată
5. Held, David, McGrew, Anthony, Goldblatt, David, Perraton,
Jonathan, Transformări globale, Iaşi, Polirom, 2004.
6. Scarpetta, Guy, Elogiu cosmopolitismului, Iaşi, Polirom, 1997.
7. Seche Luiza, Seche Mircea, Dicţionar de sinonime, Editura Litera,
2002.
8. Soojung-Kim Pang, Alex., Mongrel Capitalism, The Atlantic
Monthly, noiembrie 2000.
9. Strategia de securitate naţională a României, Monitorul Oficial nr.
822/2001
10. Tudor, Alexandru, Suveranitatea naţională şi Biserica Ortodoxă
Română din perspectiva integrării europene, în Niculescu, Anton
(prefaţă), Suveranitate naţională şi integrare europeană, Iaşi,
Polirom, 2002
FIZIONOMIA NOILOR PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI. MODALITĂŢI DE ACŢIUNE
LA NIVEL GLOBAL, REGIONAL ŞI NAŢIONAL
Colonel Vasile VOIVOD *
Începutul secolului al XXI-lea este marcat de transformări
profunde ale mediului de securitate. Lumea devine tot mai complexă şi
interdependentă, iar fenomenul globalizării se afirmă tot mai mult ca fiind
ireversibil. Sfidările induse de procesul globalizării, suprapunerea acestuia
cu tendinţele spre regionalizare şi fragmentare generează noi tensiuni şi
factori de risc.
Acestor provocări trebuie să li se răspundă prin forme noi de
solidaritate, capabile să gestioneze un spectru larg de ameninţări şi riscuri
şi o gamă variată de manifestare a acestora, cum sunt: tensiunile etnice,
traficul de droguri, substanţe radioactive şi fiinţe umane, criminalitatea
organizată, instabilitatea politică a unor zone, reîmpărţirea unor zone de
influenţă şi altele.
În condiţiile globalizării economice, crizele sociale sunt însoţite de
crize de identitate, generatoare de acţiuni violente de mare intensitate.
Noile forme de solidaritate internaţională trebuie să permită nu
numai prevenirea şi contracararea acestor tipuri de acţiuni, ci şi
dezvoltarea unor modalităţi adecvate de construcţie a stabilităţii politice,
economice şi sociale în lume. Apreciem că persistă fenomene de instabilitate
şi crize la nivel subregional şi chiar tendinţe de fragmentare, marginalizare
sau izolare a unor state.
Lucrarea identifică unele forme adecvate de acţiune la nivel global,
regional şi naţional pentru zădărnicirea organizării şi producerii de atacuri
teroriste asupra unor obiective strategice internaţionale.
Evoluţiile în domeniul securităţii la început de secol XXI au
surprins, în majoritatea zonelor de pe glob, prin multitudinea de provocări la
adresa securităţii, atât la nivel naţional şi regional, cât şi la nivel global.
Chiar şi în condiţiile în care foştii adversari sunt, în prezent, parteneri în
probleme de securitate, putem, cu uşurinţă, observa că tensiunile etnice,
economice, sociale şi de mediu continuă să cauzeze instabilitate. Ne
* Doctorand în ştiinţe militare - Universitatea Naţională de Apărare
367
368