PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

– folosirea infrastructurii, a instalaţiilor existente şi a specialiştilor
români, ca avantaj în creşterea implicării României în politica de securitate
energetică regională: transport, depozitare, procesare şi comercializare a
energiei electrice, petrolului şi gazelor.
4.3. Afaceri interne
În domeniul afacerilor interne, modelul strategiei securităţii
naţionale a României trebuie să urmărească reconstrucţia instituţională a
autorităţii centrale din acest domeniu, corelativ cu implementarea unor
politici care se vor orienta preponderent asupra prevenirii şi combaterii
criminalităţii, introducerii standardelor de calitate pentru servicii publice,
precum şi asupra implementării reglementărilor şi directivelor emise de
Consiliul European privind controlul frontierelor şi acordarea vizelor.
Capacitatea instituţională trebuie să se axeze pe măsuri care să
fortifice capacitatea de a utiliza eficient şi sustenabil resursele financiare şi
umane existente, în scopul prestării unor servicii publice de calitate.
Întărirea capacităţii instituţionale trebuie să urmărească managementul
resurselor, stabilirea unor standarde minime de calitate pentru servicii
publice, precum şi înfiinţarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a
serviciilor publice şi funcţionarilor publici.
Măsurile de dezvoltare a capacităţii instituţionale:
- definirea şi elaborarea standardelor de calitate pentru serviciile
publice care vor cuprinde şi procedurile standard de operare/intervenţie a
organelor abilitate să întreprindă măsuri în acest sens;
– elaborarea şi implementarea unui sistem de management al
resurselor umane, pentru susţinerea formării profesionale continue şi
reformei serviciilor publice.
Pregătirea trebuie să fie un suport pentru aplicarea nedistorsionată a
măsurilor de reformă, prin:
– elaborarea unor proceduri standard în managementul resurselor
financiare şi managementul proceselor în luarea deciziilor, pentru a asigura
predictibilitatea activităţii ministerului şi a angajaţilor săi;
– pentru toate serviciile publice şi toţi funcţionarii trebuie introdus
un sistem eficient de monitorizare şi evaluare a acestora (Cadru de Lucru
pentru Evaluarea Performanţelor, cu indicatori de performanţă pe fiecare
serviciu public şi funcţionar public, în raport cu obligaţiile sale şi gradul de
satisfacţie al cetăţeanului faţă de modul în care un serviciu public este
prestat);
– descentralizarea unor servicii publice pe măsura transferului de
resurse către autorităţile administraţiei publice locale (înfiinţarea şi
funcţionarea poliţiei comunitare şi metropolitane - pentru Municipiul
Bucureşti, prin descentralizarea acestui serviciu către primării);
– stabilirea planificării strategice/planificare multianuală pe politici,
programe şi proiecte, în concordanţă cu interesul cetăţeanului şi a
comunităţilor locale;
– îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice, în scopul asigurării
transparenţei financiare (care să cuprindă componenta de planificare,
evaluare şi finanţare în baza căreia să se fixeze priorităţile alocării resurselor
pentru achiziţii, precum şi componenta de conducere a programelor de
achiziţie);
– utilizarea mecanismelor de consultare publică în orice moment de
definire şi identificare a problemelor şi de elaborare a politicilor prioritare,
publicarea programelor şi a proiectelor de lege promovate de minister,
pentru a facilita dialogul public, înainte de elaborarea definitivă şi adoptarea
acestora;
– organizarea departamentelor pentru afaceri interne în vederea
identificării şi cercetării activităţilor ilegale ale poliţiştilor;
– dezvoltarea capacităţii instituţionale a serviciilor de informaţii din
structura afacerilor interne, instituirea controlului parlamentar efectiv asupra
activităţii acestora, corelativ cu asigurarea transparenţei financiare.
Direcţiile principale de acţiune ale acestor servicii trebuie stabilite
de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi limitate la prevenirea şi
combaterea terorismului, prevenirea şi combaterea crimei organizate, a
spălării banilor, a infracţiunilor din domeniul bancar şi ale pieţei de capital,
protecţia informaţiilor clasificate, cooperarea cu poliţia de frontieră şi
autorităţile vamale în scopul culegerii de informaţii, schimbului de date şi
procesării acestora, precum şi pentru intervenţia în traficul de fiinţe umane,
traficul de droguri, traficul internaţional cu autoturisme furate, traficul cu
monedă falsă, cecuri de călătorie şi cărţi de credit/debit, traficul cu materiale
strategice şi nucleare;
– reorganizarea structurilor administrative implicate în politica de
securitate naţională, pentru evitarea suprapunerilor de atribuţii şi pentru
optimizarea costurilor de operare şi a investiţiilor de capital.
III. Resursele politicii de securitate
Resursele politicii de securitate sunt de ordin politic, economic,
cultural, moral, militar, social şi trebuie să implice următoarele aspecte:
Aplicarea managementului resurselor, pe bază de programe
integrate pentru toate instituţiile angrenate în activităţi în domeniul apărării,
ordinii publice şi siguranţei naţionale;
357
358