PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

- promovarea diplomaţiei economice;
- extinderea diplomaţiei culturale;
- dinamizarea relaţiilor cu românii de pretutindeni, păstrarea
identităţii naţionale şi culturale.
Politica externă a României trebuie să ia în considerare respectarea
următoarelor criterii:
– coeziunea, atât la nivel comunitar, cât şi bilateral - dintre
obiectivele strategice de politică externă ale României şi obiectivele ţărilor
membre UE şi NATO;
– coordonarea interministerială şi întărirea comunicării în cadrul
guvernului, pentru a conferi substanţă, credibilitate şi coerenţă politicii
externe şi corelării şi integrării politicilor sectoriale;
– respectarea şi aplicarea efectivă a angajamentelor asumate în
cadrul NATO.
În planul dezvoltării relaţiilor bilaterale, politica externă trebuie să
aibă în vedere:
– consolidarea prioritară a relaţiilor cu ţările Uniunii Europene şi
SUA;
– dezvoltarea cooperării economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale
cu China, spaţiul vest-balcanic, Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi ţările
Americii Latine;
– consolidarea şi extinderea relaţiilor de cooperare cu Sfântul
Scaun, Israel şi Japonia.
În planul relaţiilor cu organismele internaţionale şi dezvoltării
relaţiilor multilaterale, trebuie aplicate următoarele politici:
– integrarea României în Uniunea Europeană, conform calendarului
asumat unilateral de organismele politice în anul 2000.
În acest sens, reforma instituţională, cu precădere în domeniul
justiţiei şi în sfera administraţiei publice, va trebui accelerată în perioada
premergătoare aderării, pentru a crea pilonul de sprijin ce contribuie la
finalizarea negocierilor de aderare şi aplicarea efectivă a obligaţiilor
asumate în capitolele de negociere;
– consolidarea poziţiei României în cadrul NATO, corelativ cu
respectarea angajamentelor asumate şi asocierea în acţiuni comune, inclusiv
oferirea şi dezvoltarea facilităţilor de infrastructură şi logistică pentru
trupele NATO;
– implicarea diplomaţiei româneşti în restructurarea sistemului
internaţional de securitate, cooperare economică şi adaptarea normelor şi
principiilor de drept internaţional la evoluţiile determinate de procesul
globalizării. Trebuie acordată atenţie reformei structurilor ONU, respectiv
redimensionării comisiilor şi organismelor sale de specialitate, precum şi
lărgirii Consiliului de Securitate cu noi membri permanenţi;
– sprijinirea Curţii Internaţionale de Justiţie, a Curţii Penale
Internaţionale, precum şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv
respectarea hotărârilor acesteia;
– fundamentarea diplomaţiei globalizării.
Pentru etapa premergătoare aderării la UE, forţa politică trebuie
să aibă în vedere:
- dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi cooperarea regională
în spaţiul sud-est european şi al Mării Negre, prin:
– promovarea relaţiilor de bună vecinătate şi cooperarea cu ţările
Europei de Sud-Est în realizarea pactului de stabilitate pentru asigurarea
păcii, consolidarea democraţiei, respectarea drepturilor omului şi
prosperitatea economică;
– protejarea intereselor României şi ale UE în spaţiul sud-est
european şi rezolvarea, coerentă şi ofensivă, a problemelor cu Ucraina, în
baza normelor de drept internaţional public;
– promovarea relaţiilor cu Republica Moldova, în baza unei
orientări proactive, ce vizează, pe de o parte, respectarea drepturilor omului,
consolidarea cadrului democratic şi al reformelor economice, iar pe de altă
parte, susţinerea culturii române.
În acest sens, România trebuie să-şi direcţioneze asistenţa către
acordarea de burse, susţinerea drepturilor culturale ale românilor, sprijinirea
activităţilor care susţin aplicarea reformelor democratice şi respectarea
drepturilor omului.
De asemenea, monitorizarea respectării cu stricteţe a acordurilor
bilaterale trebuie să constituie condiţia de esenţă a politicii externe, ca
principiu de bază în cadrul direcţiilor de acţiune incluse în modelul strategiei
securităţii naţionale a României:
– cooperarea în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-
Est (SEECP) pentru promovarea procesului de stabilizare şi asociere iniţiat
de Uniunea Europeană pentru statele din Balcanii Occidentali şi stabilirea
unei legături structurale între UE şi SEECP;
– valorificarea mecanismelor şi resurselor Centrului SECI pentru
combaterea crimei organizate, în vederea promovării unor politici coerente
de combatere a riscurilor neconvenţionale la adresa securităţii în regiune;
– întărirea colaborării în cadrul Organizaţiei de Cooperare
Economică a Mării Negre pentru derularea şi aplicarea efectivă a proiectelor
deja agreate (energie, sistem financiar-bancar, transport, turism), în scopul
racordării mai eficiente a activităţilor acesteia la priorităţile economiei
naţionale şi interesele cercurilor oamenilor de afaceri români;
355
356