PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI
provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi
aprobate - prin hotărâre - de Parlament, executând în continuare tipurile de misiuni, conform mandatului încredinţat, iar, la nevoie, în limita aceluiaşi plafon, reconfigurarea structurilor de efective, corespunzător misiunilor acestora, cu preponderenţă pentru cele de tipul solicitat de reconstrucţia civilă şi economică. Participarea, alături de statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, la campania împotriva terorismului şi a tot ce presupune acesta demonstrează pe deplin capacitatea operaţională a armatei României privind soluţionarea problemelor majore ale securităţii internaţionale. Pentru promovarea stabilităţii regionale şi globale, inclusiv prin utilizarea diplomaţiei apărării, România participă cu forţe militare la operaţiuni sub egida ONU şi conduse de NATO, UE şi OSCE. În cadrul misiunilor externe 1 , Armata României participă la următoarele tipuri de operaţii: ♦ operaţii de răspuns la crize (CRO); ♦ operaţii de asistenţă umanitară în afara teritoriului României; ♦ operaţii militare în cadrul unor coaliţii ad-hoc; ♦ iniţiative de cooperare în domeniul apărării şi implementare a măsurilor de creştere a încrederii şi stabilităţii; ♦ oferirea de asistenţă militară şi sprijin pentru alte state; ♦ contribuţia la eforturilor naţionale şi internaţionale de control al armamentelor şi de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă. Din perspectivă militară, în regiunea flancului de sud al NATO, România contează ca a doua forţă militară, după Turcia. Acest lucru are o importanţă deosebită în ecuaţia securităţii şi stabilităţii regionale, dacă se iau în considerare sensul reformelor din domeniul militar şi experienţa participării unităţilor româneşti la operaţiunile de sub comanda Alianţei sau Uniunii. Prin participarea activă la gestionarea şi rezolvarea situaţiilor de criză România dovedeşte că este un factor real de stabilitate şi securitate. În noua configurare a zonelor de interes major pentru organizaţiile internaţionale de securitate, României i s-a recunoscut valoarea geostrategică şi, ca urmare, i se va atribui un rol deosebit ca „punct de control strategic” al spaţiului situat la est de Marea Neagră, denumit, de altfel, „punctul zero” al politicii pentru următoarele decenii. În prezent, contribuţia României la gestionarea situaţiilor de criză a căpătat amploare şi diversitate, forţele noastre armate dovedind capacităţi reale pentru îndeplinirea întregului spectru de misiuni al Alianţei. Angajarea, în momentul actual, în misiuni internaţionale de stabilitate este de 1994 militari, pe diferite teatre de operaţii, în diferite zone ale globului şi demonstrează capacitatea armatei de a se racorda eforturilor comunităţii internaţionale pentru întărirea securităţii şi stabilităţii. Situaţia de ansamblu, referitoare la participarea forţelor române la misiuni în afara graniţelor naţionale, în diferite teatre de operaţii, sub egida ONU, UE, OSCE şi NATO, se prezintă astfel: ♦ 1594 militari români sunt desfăşuraţi la momentul actual în teatrele de operaţii din afara graniţelor naţionale, astfel: • 800 militari în operaţia de stabilizare şi reconstrucţie din Irak: • În operaţia “ANTICA BABILONIA”: • 1 B. I. - 405 militari; • 1 Cp. P.M.- 100 militari; • 1 detaşament special – 56 militari. • În operaţia ”IRAQI FREEDOM”: • 20 ofiţeri de stat major şi de legătură; • 149 militari – în cadrul Det. Ge.; • 70 militari în cadrul Cp. NBC. • 492 militari în Afghanistan, în operaţia ENDURING FREEDOM şi în cadrul ISAF (Echipele pentru Reconstrucţia şi pentru pregătirea Armatei Naţionale afghane; aeronava C-130 B -14 militari operează de pe Aeroportul Otopeni Militar în folosul ISAF); • 238 militari participă în cadrul operaţiilor din Balcani (Althea) şi KFOR; • 44 de observatori; • S-a aprobat ca 20 de militari să sporească efectivele noastre în diferite misiuni. ♦ 400 de militari în rezerva strategică SFOR/KFOR. Contribuţia României la securitatea europeană este direcţionată către afirmarea rolului de contribuitor în domeniul securităţii la nivel global şi factor de stabilitate în Europa. Astfel, România se implică activ în cadrul iniţiativelor multilaterale regionale şi participă cu forţe şi capacităţi militare la misiuni de menţinere a 1 Guvernul României, op. cit. 275 276
păcii sub mandat ONU şi OSCE. Forţele disponibile ale României 1 pentru acest gen de misiuni sunt: ♦ Forţa Multinaţională de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE) - SEEBRIG (1 batalion de infanterie; 1 pluton de cercetare; 1 pluton de transport; 1 grupă de ofiţeri şi subofiţeri de stat major; 1 companie de geniu; 5 ofiţeri şi 2 subofiţeri în cadrul Nucleului Permanent de Stat Major.) ♦ Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menţinere a Păcii - un batalion de infanterie. ♦ Brigada Multinaţională cu Capacitate de Luptă Ridicată a Forţelor în Aşteptare, pentru Operaţiuni ONU – SHIRBRIG (1 companie de infanterie; 11 ofiţeri şi subofiţeri de stat major, 10 observatori ONU.) ♦ Grupul de cooperare navală din Marea Neagră – BLACKSEAFOR (1 navă; 1 ofiţer în grupul de conducere operaţională; ofiţeri în statul major multinaţional. ♦ Batalionul Multinaţional de Geniu “TISA” - 1 companie de geniu. CONCLUZII Redimensionarea mediului de securitate actual, prin reorganizarea organizaţiilor internaţionale de securitate, redefinirea conceptelor privind lupta colectivă împotriva terorismului internaţional impun noi aspecte ale politicilor la nivel planetar. Lumea se schimbă, supusă modificărilor impuse de fenomenul general al mediului de securitate, capătă un caracter global, apar noi provocări şi ameninţări, sunt generate noi forme de violenţă motivate de neînţelegeri etnice şi religioase şi, nu în ultimul rând, modifică sistemul actual al mediului de securitate. Se evidenţiază tendinţa factorilor de putere de a spori importanţa structurilor în care deţin rolul principal, în scopul asigurării unei poziţii cât mai avantajoase în noua arhitectură de securitate. Riscurile şi ameninţările asimetrice se amplifică în intensitate şi ca arie de manifestare, iar prevenirea şi contracararea acestora va constitui în continuare o prioritate absolută, atât pentru statele democratice, cât şi pentru organizaţiile internaţionale de securitate. Este de aşteptat ca organismele internaţionale de securitate, în mod deosebit ONU şi OSCE, să se adapteze structural şi conceptual la noile cerinţe ale mediului actual. În acest context, NATO şi UE vor continua amplul şi complexul proces de transformare şi modernizare, concomitent cu amplificarea demersurilor pentru realizarea de noi capacităţi necesare gestionării situaţiilor de criză, prevenirii şi combaterii ameninţărilor şi provocărilor asimetrice. Un rol important în asigurarea şi dezvoltarea securităţii europene revine şi statelor puternic dezvoltate (Germania, Franţa – cu rol de „motoare” ale „identităţii europene în domeniul securităţii” ), care vor genera acţiuni diplomatice sau de altă natură pentru realizarea visului de unificare şi crearea instituţiilor şi infrastructurii proprii UE, complementare NATO, necesare rezolvării problemelor europene. Alături de statele aliate şi partenere, România va continua să se implice activ în soluţionarea problemelor ce vizează stabilitatea şi securitatea regională şi globală, îşi va consolida statutul în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi va sprijinii demersurile noilor candidaţi pentru accederea în NATO. Concomitent, va accelera demersurile pentru îndeplinirea cerinţelor integrării în Uniunea Europeană, astfel încât, de la 1 ianuarie 2007, să facă parte din acest organism. Pe baza evaluărilor situaţiilor din mediul actual de securitate putem concluziona că: ♦ Principalul flagel al securităţii şi stabilităţii globale îl va reprezenta, în continuare, terorismul internaţional coroborat cu traficul de armament, droguri şi persoane; ♦ Campania împotriva terorismului va continua şi va impune o implicare mai substanţială a statelor democratice şi a organismelor de securitate internaţională; ♦ Se vor amplifica şi diversifica riscurile asimetrice neclasice şi va creşte incidenţa dintre fenomenul terorist şi crimă organizată; ♦ Pe termen scurt şi mediu, riscul declanşării unui conflict regional care să afecteze România, Alianţa şi Uniunea este minim, iar angajarea ţării noastre într-un conflict major, în următorul an, se menţine nul; ♦ Este de presupus că situaţiile din Bosnia, Kosovo se vor ameliora semnificativ, în special în ceea ce priveşte reformele din domeniul politic, economic şi militar; 1 Idem. 277 278
- Page 87 and 88: Ameninţările la adresa siguranţe
- Page 89 and 90: urmare a implicării mafiei autohto
- Page 91 and 92: Cu toate măsurile luate, însă, l
- Page 93 and 94: • tranziţia de la arhitectura de
- Page 95 and 96: PROTECŢIA INFRASTRUCTURILOR CRITIC
- Page 97 and 98: Identificarea contextului Identific
- Page 99 and 100: Organizaţia de Cooperare şi Dezvo
- Page 101 and 102: noapte pentru observarea câmpului
- Page 103 and 104: IV. Concluzii Tendinţele mondiale
- Page 105 and 106: Întregul proces C2 al unei operaţ
- Page 107 and 108: complexităţii pot fi: mai multe a
- Page 109 and 110: Decizia Execuţi a Aprecierea final
- Page 111 and 112: SPIONAJULUI PSIHIC - AGRESIUNE ASIM
- Page 113 and 114: fost cheltuită de sovietici pentru
- Page 115 and 116: fost executat, independent de agen
- Page 117 and 118: Prin aceste mijloace, Uniunea Sovie
- Page 119 and 120: - respectarea ordinii şi liniştii
- Page 121 and 122: 3.3. Subsistemul de supraveghere ş
- Page 123 and 124: • sunt utilizate pentru a simula
- Page 125 and 126: e) Principiul apărării fiinţei u
- Page 127 and 128: PROXIMA - în Macedonia, CONCORDIA
- Page 129 and 130: la dispoziţia „BGs” vor putea
- Page 131 and 132: ilitate în domeniul operaţiunilor
- Page 133 and 134: etnice sau de altă natură din ace
- Page 135 and 136: aceasta oferă posibilitatea accesu
- Page 137: context, Armata României va contin
- Page 141 and 142: This situation is markedly differen
- Page 143 and 144: Bulgaria Security problems: None. B
- Page 145 and 146: Romania promotes good relations our
- Page 147 and 148: Ukraine Security problems: - 1997 b
- Page 149 and 150: It should challenge other allies to
- Page 151 and 152: already in 1991 and conducted in th
- Page 153 and 154: size-fits-all policy. Different sta
- Page 155 and 156: including aspects such as consumer
- Page 157 and 158: from the question of possible EU ac
- Page 159 and 160: The PCA provides for trade liberali
- Page 161 and 162: interests, and a different extent o
- Page 163 and 164: internaţionale în a acorda mai mu
- Page 165 and 166: Propulsarea Mării Negre şi a zone
- Page 167 and 168: EUROPEAN UNION (EU) CITIZENSHIP Cur
- Page 169 and 170: From another point of view, a Frenc
- Page 171 and 172: ceiurilor unei naţiuni. În concep
- Page 173 and 174: ezultă dintr-un efort de axiomatiz
- Page 175 and 176: persoane organizate pe diferite cri
- Page 177 and 178: Astfel, ca factori de risc la adres
- Page 179 and 180: - folosirea infrastructurii, a inst
- Page 181 and 182: eciprocă şi interacţiune, un set
- Page 183 and 184: domeniul politic poate fi integrat
- Page 185 and 186: confruntăm, în continuare, cu pos
- Page 187 and 188: - lupta împotriva sărăciei, subl
păcii sub mandat ONU şi OSCE. Forţele disponibile ale României 1 pentru<br />
acest gen de misiuni sunt:<br />
♦ Forţa Multinaţională de Pace din Sud-Estul<br />
Europei (MPFSEE) - SEEBRIG (1 batalion de<br />
infanterie; 1 pluton de cercetare; 1 pluton de transport;<br />
1 grupă de ofiţeri şi subofiţeri de stat major; 1<br />
companie de geniu; 5 ofiţeri şi 2 subofiţeri în cadrul<br />
Nucleului Permanent de Stat Major.)<br />
♦ Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menţinere a<br />
Păcii - un batalion de infanterie.<br />
♦ Brigada Multinaţională cu Capacitate de Luptă<br />
Ridicată a Forţelor în Aşteptare, pentru<br />
Operaţiuni ONU – SHIRBRIG (1 companie de<br />
infanterie; 11 ofiţeri şi subofiţeri de stat major, 10<br />
observatori ONU.)<br />
♦ Grupul de cooperare navală din Marea Neagră –<br />
B<strong>LA</strong>CKSEAFOR (1 navă; 1 ofiţer în grupul de<br />
conducere operaţională; ofiţeri în statul major<br />
multinaţional.<br />
♦ Batalionul Multinaţional de Geniu “TISA” - 1<br />
companie de geniu.<br />
CONCLUZII<br />
Redimensionarea mediului de securitate actual, prin reorganizarea<br />
organizaţiilor internaţionale de securitate, redefinirea conceptelor privind<br />
lupta colectivă împotriva terorismului internaţional impun noi aspecte ale<br />
politicilor la nivel planetar.<br />
Lumea se schimbă, supusă modificărilor impuse de fenomenul<br />
general al mediului de securitate, capătă un caracter global, apar noi<br />
provocări şi ameninţări, sunt generate noi forme de violenţă motivate de<br />
neînţelegeri etnice şi religioase şi, nu în ultimul rând, modifică sistemul<br />
actual al mediului de securitate.<br />
Se evidenţiază tendinţa factorilor de putere de a spori importanţa<br />
structurilor în care deţin rolul principal, în scopul asigurării unei poziţii cât<br />
mai avantajoase în noua arhitectură de securitate. Riscurile şi ameninţările<br />
asimetrice se amplifică în intensitate şi ca arie de manifestare, iar prevenirea<br />
şi contracararea acestora va constitui în continuare o prioritate absolută, atât<br />
pentru statele democratice, cât şi pentru organizaţiile internaţionale de<br />
securitate.<br />
Este de aşteptat ca organismele internaţionale de securitate, în mod<br />
deosebit ONU şi OSCE, să se adapteze structural şi conceptual la noile<br />
cerinţe ale mediului actual. În acest context, NATO şi UE vor continua<br />
amplul şi complexul proces de transformare şi modernizare, concomitent cu<br />
amplificarea demersurilor pentru realizarea de noi capacităţi necesare<br />
gestionării situaţiilor de criză, prevenirii şi combaterii ameninţărilor şi<br />
provocărilor asimetrice.<br />
Un rol important în asigurarea şi dezvoltarea securităţii europene<br />
revine şi statelor puternic dezvoltate (Germania, Franţa – cu rol de<br />
„motoare” ale „identităţii europene în domeniul securităţii” ), care vor<br />
genera acţiuni diplomatice sau de altă natură pentru realizarea visului de<br />
unificare şi crearea instituţiilor şi infrastructurii proprii UE, complementare<br />
NATO, necesare rezolvării problemelor europene.<br />
Alături de statele aliate şi partenere, România va continua să se<br />
implice activ în soluţionarea problemelor ce vizează stabilitatea şi<br />
securitatea regională şi globală, îşi va consolida statutul în cadrul Alianţei<br />
Nord-Atlantice şi va sprijinii demersurile noilor candidaţi pentru accederea<br />
în NATO. Concomitent, va accelera demersurile pentru îndeplinirea<br />
cerinţelor integrării în Uniunea Europeană, astfel încât, de la 1 ianuarie<br />
2007, să facă parte din acest organism.<br />
Pe baza evaluărilor situaţiilor din mediul actual de securitate<br />
putem concluziona că:<br />
♦ Principalul flagel al securităţii şi stabilităţii globale îl va<br />
reprezenta, în continuare, terorismul internaţional<br />
coroborat cu traficul de armament, droguri şi persoane;<br />
♦ Campania împotriva terorismului va continua şi va impune<br />
o implicare mai substanţială a statelor democratice şi a<br />
organismelor de securitate internaţională;<br />
♦ Se vor amplifica şi diversifica riscurile asimetrice<br />
neclasice şi va creşte incidenţa dintre fenomenul terorist şi<br />
crimă organizată;<br />
♦ Pe termen scurt şi mediu, riscul declanşării unui conflict<br />
regional care să afecteze România, Alianţa şi Uniunea este<br />
minim, iar angajarea ţării noastre într-un conflict major, în<br />
următorul an, se menţine nul;<br />
♦ Este de presupus că situaţiile din Bosnia, Kosovo se vor<br />
ameliora semnificativ, în special în ceea ce priveşte<br />
reformele din domeniul politic, economic şi militar;<br />
1 Idem.<br />
277<br />
278