PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

‣ România se pronunţă pentru intensificarea complementarităţii şi
asigurarea sprijinului reciproc între abordările NATO şi UE în
domeniul managementului crizelor. Autorităţile militare
româneşti sunt direct interesate de armonizarea celor două
concepte şi consideră că este necesar ca standardele definite în
NATO pentru NRF să fie preluate şi aplicate şi pentru BGs.
Acest lucru este cu atât mai important cu cât certificarea şi
atestarea pachetelor de forţe alocate pentru BGs vor fi o
responsabilitate naţională;
‣ În acest sens, în calitate de membru NATO şi de viitor stat
membru al UE, România va continua să participe cu forţe şi
capacităţi militare la operaţiunile de management al crizelor ale
NATO şi UE, pe baza potenţialului de care dispune şi a
experienţei dobândite în ultimii zece ani în astfel de operaţiuni;
‣ Modul concret în care s-a produs transferul de la NATO la UE al
misiunii din Bosnia, coordonarea şi delimitarea clară a
responsabilităţilor între EUFOR şi Comandamentul NATO de la
Sarajevo demonstrează eficienţa Parteneriatului dintre cele
două organizaţii şi constituie o bază pentru intensificarea
cooperării viitoare în managementul crizelor;
‣ Din aceasta perspectivă, apreciem ca necesare şi pozitive
dezvoltările actuale menite să ducă la perfecţionarea
Aranjamentelor „Berlin +” şi la dezvoltarea mecanismelor de
legătură dintre NATO şi UE, cu intensificarea rolului de
coordonator strategic, între cele două organizaţii, al DSACEUR.
Accelerarea procesului de integrare a României în UE generează
noi oportunităţi şi deschideri pentru participarea forţelor sale armate la
dezvoltarea capacităţilor militare europene, în acord cu obiectivele Headline
Goal 2010. În acelaşi timp, potenţialul militar al României şi noile
capabilităţi rezultate în urma procesului de reformă ne oferă fundamentul
implicării directe în dezvoltarea procesului ECAP. Într-un mediu
internaţional în care securitatea este indivizibilă, interesele naţionale sunt cel
mai bine promovate prin eforturi multinaţionale, asigurarea securităţii
europene devenind o responsabilitate directă a fiecărei ţări.
IMPLICAŢII ALE MEDIULUI DE SECURITATE ASUPRA
STABILITĂŢII EUROPENE. CONTRIBUŢII LA ASIGURAREA ŞI
DEZVOLTAREA SECURITĂŢII REGIONALE ŞI MONDIALE
General de brigadă Valeriu NICUŢ *
I. IMPLICAŢII ALE MEDIULUI DE SECURITATE ASUPRA
STABILITĂŢII EUROPENE
1.1.Tendinţe şi redimensionări ale mediului de securitate actual
Schimbările profunde petrecute în mediul de securitate, la sfârşit şi
început de mileniu, au eliberat gândirea de constrângeri ideologice şi de
fidelităţi impuse, marcând, practic, începutul unei noi ere. Mediul de
securitate a devenit fluid, flexibil, în care sunt posibile tot felul de construcţii,
de organizări şi reorganizări, în funcţie de predominaţia, de impactul
unor tendinţe, dar şi în raport cu dinamica intereselor şi schimbărilor
fizionomice la nivelul polilor de putere.
Evenimentele politice majore recente, declanşarea „războiului
împotriva terorismului” constituirea Consiliului NATO - Rusia, lărgirea
organizaţiilor internaţionale de securitate ( NATO – cele şapte state, printre
care şi România, UE – prin primirea celor 10 state şi din 2007 şi aderarea
României şi Bulgariei), reconfirmarea opţiunilor Ucrainei de aderare la
Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană, după alegerile din 2005,
demonstrează dinamismul fără precedent al mediului actual de securitate.
Este începutul unei noi ere, în care Europa se unifică, renaşte de la
Vest la Est, devenind mai stabilă şi prosperă, îşi consolidează poziţia de
pilon al stabilităţii şi securităţii regionale, iar relaţiile acesteia cu
organizaţiile internaţionale de securitate devin esenţiale pentru stabilitatea
mediului de securitate.
Mediul de securitate din această parte a Europei poartă amprenta
tensiunilor acumulate de secole, este marcat de prejudecăţi, traume şi
dorinţe de revanşă, care, în ultimul deceniu, au generat un sângeros război -
cel din fostul spaţiu ex-iugoslav.
Criza din Kosovo, Macedonia şi evoluţia evenimentelor din spaţiul
ex-iugoslav au pus în evidenţă divergenţele politice, economice, culturale,
* Şeful Direcţiei Planificare Strategică/ Statul Major General
263
264